Vorbeam ieri cu Andrei despre articolul meu cu cititul (nu vreți să știți câți bostănei răcneau în spam că nu ești cult, nu citești cărți culte, ce e aia SF??) și ne gândeam la o chestie.

Toți știm gagicuțe trecute de prima tinerețe, care și-au cam atins limita capacităților și nici nu sunt făcute să o vireze spre prostituția intelectuală gen coach și transformations de diverse tipuri. Genul ăsta de femei sunt cel mai bogat filon de pițiponcism literar, la ele vezi numai Carnegie, Harari, studii de psihologie, marketing, chestii greucene.

Ele fiind, în cel mai bun caz, secretare la 40 de ani. Pardon, assisten manager. Și nu reușesc să înțeleg. Cărțile alea sunt pentru dezvoltare pe verticală, îți deschid un alt fel de orizont economic. Dar tu ești secretară. Nu devii expert marketing citind lucrări de popularizare, când ai 40 de ani și tot ce ai realizat a fost să iei interviul de secretară deschizând ușa cu orice altceva decât mâinile sau nasul. Nu înțelegi filozofia economiei keynesiene citind o carte despre care ai auzit pe net și care e populară pentru că e ca un articol de blog, e scris cu cuvinte ușoare, să înțeleagă toată lumea.

Vă spun, internetul a distrus umanitatea. Înainte de asta, femeile de genul citeau Daniele Steele și Sandra Brown, discutau în fața unei cafeluțe ce s-a întâmplat în ultimul volum, se felicitau pentru cultura maximă de care dădeau dovadă și totul era bine.

Acum e nevoie să epatezi public. Oamenii trebuie să vadă că dormi cu Carnegie sub pernă și îl ai ca înălțător de scaun la birou, când faci cafeluțele. Nu e suficient să îți satisfaci emoțiile interne, trebuie să se vadă la exterior că tu ești diferită, ești mai bună, ești superioară iar ce faci acum e doar un accident cosmic.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.