Acest 1 iunie a relevat o problemă gravă, zic eu, din punct de vedere al securității sănătății oamenilor. Nu există locuri de recreere suficiente pentru niște orașe în creștere masivă.
Nu vă grăbiți să îi blamați pe cei din jur când vedeți fotografii ca aceasta.

Oamenii au nevoie și de relaxare, și de debușeuri, au nevoie să își scoată copiii în oraș, la distracții și recreere.
Și aici apare problema. În București nu există alte atracții decât mallurile. Mers cu turma la mall, mâncat căcaturi, eventual filme, când sunt deschise, după care pierdut vremea prin magazine, privind țoale și încălțări.

Noi nu am putut ajunge la MegaMall, toate străzile din jur erau blocate de mașini și poliție, efectiv nu aveai cum să te miști în vreun fel. Ne-am dus la Suzana, unde era frig și gol și am mâncat, as usual, coaste.

În rest, nimic. Nu există absolut niciun fel de distracție/recreere. Nimic. Când e cald lumea se calcă în picioare la Edenland și ăla dinspre Giurgiu, de te miști cu turma, dacă vrei să înaintezi.

Dar la frig, oha. Nimic. Nici măcar suficiente malluri. Știți câte malluri are Budapesta, o capitală similară cu a noastră? Ultima oară când am fost acolo cu ghid, eru 45. Patruzeci și cinci. Unele din malluri au inclusiv sisteme de piscine interioare, un fel de therme, dar mai șmechere. Sute de săli de jocuri pentru copii și adulți. O grămadă. Noi avem IDM.
Am fost, până la urmă, la IDM cu copiii, ne-am jucat biliard.

Nu există nicio soluție, stați liniștiți. Nu există planuri pentru parcuri de distracție sau ceva înregistrate la primăria București și toate construcțiile eventuale de malluri s-au blocat singure în 2020.

Doar comentam și eu, așa, ca tot românul.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.