Mă uitam într-o seară la un meci de box și mă gândeam, stând strâmb și judecând drept.
Am ajuns să cred că mafia pariurilor, din cauza luptelor MMA, a decis să facă meciurile de box din ce în ce mai puțin atractive, ca lumea să treacă la bătaia pe bune din cuști și să uite de regulile de la box.

Nu, serios. Ultima oară când m-am uitat cu pasiune la un meci de box, cred că era când Kliciko nu era primar, ci doar sportiv și se mângâia în ring cu unul, dintr-un colț în altul, strânși înbrațe, cu lovituri telefonate, în rarele ocazii când își dădeau lovituri. Nu mai zic de săracul ăla mic și lăudăros, care a ieșit la pensie, care cred că în viața lui nu a avut o luptă reală în ring, în care să dea lovituri pe bune, nu doar mângâieri pentru puncte. La meciul cu Paquaio, ăla ultimul, nu țin minte să fi dat vreun pumn pe bune.

Nu știu, dar mie mi-e dor de Tyson.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.