Una din marile probleme ale femeilor care au născut recent, în general la primul copil, dar nu e o regula, este că sunt extrem de fermecate de prezența noului născut în viața lor, li se pare că este cel mai miraculos miracol și orice bășină elimină mica pacoste venită pe lume devine, pe loc, cea mai extraordinară bășină ever.

Și, din păcate, ca orice mamifer gregar, doamnele astea simt nevoia de a împărtăși aceste miracole cu toți pe care îi prind în raza de acțiune a tremoloului vocal degajat. Bine, având în vedere că, în preajma casei, gregarele astea se adună una cu cealaltă, nu afectează pe nimeni, e o povestire continuă între ele despre creșteri, pamperși plini, mirosuri, recomandări de diete și alergii și tot restul de împliniri care vin odată cu noul plod.

Doar că respectivele mai ajung și pe la muncă, după epuizarea metodelor de obținere de bani de la stat. Și colegii sunt și ei politicoși și arată o curiozitate de circumstanță despre noul consumator de oxigen de pe Terra. Moment în care încep povestirile alea bune, despre cât de deștept e și cât de minunat și cum se cacă ca un campion mondial, cum merge în 4 labe cum nu a mers nimeni înaintea lui și tot așa.

Serios, dacă lași o tăntică de asta să vorbească 8 ore, cât ține un program decent de job, nu are nicio problemă în a vorbi toate cele 8 ore despre copil, experiența maternității, cât de mult a schimbat-o maternitate și cum toată lumea ar trebui să facă neapărat un copil, pentru că e o experiență care nu trebuie ratată, îți umple inima cu de toate.

Doamnelor. Lărguțelor, vă rugăm din suflet, încetați cu prostia asta. Pe nimeni nu interesează ce face viermușul vostru de acasă, nu suntem codificați genetic să ne intereseze progeniturile altor, orice întrebare primiți este pură politețe sau, eventual, sunteți șefă într-un birou și atunci e asskissing. Răspundeți și voi politicos că e bine și treceți mai departe, la viața de zi cu zi, cea normală, care ne interesează pe toți.

Și atunci când, din păcate, sunteți de părere că e neapărat necesar să vorbiți despre boțul de carne urlătoare, vă rugăm, vă implorăm, în numele colectivului, nu mai vorbiți la persoana 1 plural. Serios, este penibil, nu, nu vă căcați deodată sau împreună, nu mâncați deodată, nu mergeți de-a bușilea amândoi, efectiv este o tâmpenie care vă arată limitările strâmbe ce vi le-ați pus. Copilul este o ființă individuală, nu vă mai identificați cu el, că o să ajungeți ca influecerițele care alăpteaza până la 3 ani, pentru că simt ele că au o legătură indisolubilă cu pompița vie de la sfârcuri.

Mulțumesc frumos.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.