Am fost, în weekend, la Târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier. Mi-am luat cărțile din imagine și am lăsat un obol de 250 de lei pentru ele.

Câteva motive de nemulțumire.
Nu prea există manga în limba română. Vreau să îi iau fiului, să îl învăț cu ecosistemul, ia din părți, toate sunt în engleză. Cred că un sistem de publicare și traducere pentru chestii Marvel ar fi foarte drăgălaș și, de ce nu, profitabil.

Nu am reușit să găsesc toate cărțile dune din ediția din poză, ediție care îmmi place și ca traducere dar, mai ales, ca grafică. Mai sap. Le aveam, înainte, dar le-am uitat în germania. Trebuie să îmi găsesc și sven hasselurile, harry potterul, LOTR-urile, Asimovurile și încă 1000 de alte cărți, la propriu, pierdute toate.

Și cea mai importantă.
Editurile nu înțeleg ideea unui târg de carte. Un târg este locul unde te duci să vinzi mai ieftin și unde îți promovezi ofertele, câștigând la volum de vânzări, nu la prețuri.
Ori, la acest târg, majoritatea prețurilor de la tarabe erau fix la nivelul de pe siteurile editurilor, eventual mai mari decât la elefant.ro și, de ce nu, mai mari decât aceleași cărți, urmărite de mine, în Cărturești, librăria fizică.

Așa că nu am vrut să cumpăr nimic din ce erau ediții mai noi la vânzare. E forma mea de protest la adresa organizării de acest tip. Și înainte de a vă burzului rapid că vai, cultură, eu chiar am cumpărat chestii care, cu tot cu niște abțibilduri, s-au dus spre 300 de lei și, în general, la târgurile de carte, cumpăr cu sacoșa. Dar doar dacă este târg și nu hipstereală la preț de librărie de mall. Pentru că, altfel, mă duc la Cărturești, am atmosferă plăcută, aranjare elegantă și prețuri mai mici.

În rest, în continuare o să merg la târgurile de profil, încercând să educ oameni.
Între timp, ce SF-uri mișto au mai apărut?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.