Ascultam înainte o reclamă la ciocolata rom, unde zicea cineva ritos că gata, anul ăsta nu o mai ardem aiurea cu 14 februarie și valentine, pentru că anul ăsta sărbătorim 100 de ani de când am devenit moștenirea psd (glumesc, ceva cu unirea) așa că sărbătorim dragobetele.

Bine, înțeleg mișcarea de marketing care încearcă să capitalizeze patriotismul și xenofobia celor care nu au bani de ciocolată mai de calitate și cumpără chestie de aia cu rom. Tragem tare pe patriotism și 3 culori, ca să iasă excelurile bine, pentru că oricum vânzările sunt aceleași.

Mi se pare o lipsă de inteligență emoțională și o naivitate cupidă, ce tinde să canibalizeze mediatic un eveniment ce ar trebui de fapt capitalizat prin alte mijloace. E o mișcare de o măreție profundă să începi, ca brand, să arunci anatema asupra unei sărbători a dragostei, valentine’s day, cu scopul de a ridica în slăvi neaoșul și imposibilul de pronunțat dragobete.

Oh, și câte modalități de a ridica dragobetele pe baza valentine’s puteau fi găsite, ambele fiind sărbători ale iubirii. Cum ar fi putut fi translatate căsătoriile acelea funny de valentine, de dragobete, cu mult mai multe beneficii pentru brand, cu activări funny și funky, cu inimioare de rom, cu tot arsenalul posibil de aruncat în joc.

Dar nu, e mai bine să o tratăm stil CpF. Nu uita să sărbătorești chestia asta care, când o pronunți, îți lasă o urmă de slănină în gură. Așa vei simți românește.

#asasaneajutedumnezeusimaicaprecista

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.