România, sat fără câini

Copy paste de pe FB – o postare a unui prieten drag si priceput bine de tot in ale aviatiei militare

Eu ma pricep doar la aia civila deci nu pot da cu parerea…

Enjoy

Copyright Bogdan Movileanu:

“Înainte să apăsăm pe trăgaci haideți să ne aducem aminte ce înseamnă o interceptare.
Linkul de mai jos vă conduce către o postare de-a mea care explică în linii mari procedura de interceptare.
Doborârea unui avion reprezintă o chestiune cu efect permanent. Intrarea neautorizată într-un spațiu aerian nu reprezintă un motiv suficient pentru ca el să fie doborât, ci trebuie să existe și o certitudine că acel avion este ostil.
Sharing is caring and knowledge is power!”

www.facebook.com/bogdan.movileanu.7/posts/pfbid021npyxf7hNUdbp1Boxtjz9wkieGjD94tbkGzwWupYefkzMhG98ozXL6NdKmmYw8col

Având în vedere evenimentele din ultimele săptămâni cât și a faptului că data de 14 martie 2019 a reprezentat intrarea Escadrilei 53 “Warhawks” în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană sub comandă națională, m-am gândit să explic în linii mari ce înseamnă și cum se face o interceptare a unei aeronave care se apropie de spațiul aerian național.
Textul de mai jos este un extras dintr-un text mai amplu scris împreună cu Alin. Este o postare mai lungă și sper să aveți răbdarea de a o citi pe toată pentru că este interesantă și informativă.
Cadrul legislativ de acțiune al SLP-PA (Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană) este asigurat de dispozițiile „Legii 257 din 2001 (republicată în 2014) privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României”, în completarea acestei legi venind și alte normative interne.
Pe planul Alianței NATO, conceptul de QRA („Quick Reaction Alert” – „Alarmă cu Acțiune Rapidă”, în traducere literară) nu a fost supus unor redenumiri, fiind doar reactualizate legitățile după care această extrem de importantă misiune de luptă pe timp de pace este executată de către aeronavele și personalul implicat în funcție de avansul tehnologic al aeronavelor utilizate și a senzorilor de sol implicați. Probabil că aceeași situație ar fi fost și în cazul țării noastre dacă nu am fi intrat în NATO, deoarece trecerea la SLP-PA sub control NATO a fost principalul generator de schimbare în această direcție.
După cum am amintit mai sus, pachetul de forțe și mijloace incluse în SLP-PA de pe teritoriul național este transferat Alianței pentru executarea misiunii de Poliție Aeriană a spațiului aerian național și, implicit, al NATO. Pentru aceasta, comanda pachetului național de forțe și mijloace este asigurată de un organism central, dispus în afara teritoriului național, denumit CAOC („Combined Air Operations Centre” – „Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate”), în timp ce controlul este delegat unui organism național, denumit CRC („Control and Reporting Centre” – „Centrul de Raportare și Control”). Astfel, aeronavele din SLP-PA execută misiunile sub controlul CRC din cadrul AOC („Air Operations Centre” – „Centrul de Operațiuni Aeriene”) Balotești și sub comanda CAOC Torrejon.
CRC Balotești dispune de situația aeriană generală a zonei naționale de interes și adiacente, în timp ce CAOC Torrejon este locul de fuziune al informațiilor obținute prin intermediul senzorilor de pe teritoriul unei părți a țărilor din Alianță ce compun zona sa de responsabilitate.
La acest moment, forțele și mijloacele din SLP-PA al țărilor din NATO se află în subordinea a două CAOC, Uedem (în Germania), a cărei zonă de responsabilitate este reprezentată de statele aflate la nord de linia Munților Alpi, și Torrejon (în Spania), cu zona de responsabilitate aflată la sud de linia Alpilor, țara noastră fiind alocată CAOC Torrejon.
Pentru o mai bună înțelegere a mecanismelor care acționează în sistemul SLP-PA/QRA, în continuare vom exemplifica printr-o situație ipotetică ce duce la decolarea celulelor de alarmă (națională și aparținând ePA) de pe aerodromurile Borcea și MK (cu toate că sunt situații care impun decolarea ambelor celule, există cazuri când doar una dintre acestea este decolată, acest lucru fiind decis la CAOC Torrejon).
Primul pas este reprezentat de detectarea unei aeronave ce zboară la verticala Mării Negre spre limita exterioară a APA („Air Policing Area” – „Zona de Executare a Poliției Aeriene”) – zonă ce se întinde în spațiul aerian de deasupra largului Mării Negre și are dimensiuni relativ similare cu FIR („Flight Information Region” – „Regiunea de Informare a Zborurilor”) București – fără să aibă plan de zbor, fără ca să se identifice prin intermediul unui transponder și fără să răspundă la interogări (aici trebuie subliniat faptul că aliniamentul de dare a „Alpha scramble” se află la o distanță mult mai mare față de limitele APA/FIR – FIR se întinde până la o distanță de maximum 155 de kilometri de țărmul românesc – și nu are absolut nicio legătură cu penetrarea spațiului aerian de deasupra teritoriului României, misiunea SLP-PA fiind aceea de a preveni producerea unei astfel de situații).
Această aeronavă, declarată neidentificată, este detectată de către stațiile de radiolocație dispuse pe teritoriul național și de către cele aparținând altor state din Alianță (exemplu: Bulgaria), situația aeriană generală (sau RAP, „Recognize Air Picture”) compunându-se pe monitoarele de la AOC/CRC Balotești. Prin intermediul Link 16 (legătură de date de mare viteză, criptată și rezistentă la bruiaj), CAOC Torrejon „vede” RAP primită de la CRC Balotești și o integrează RAP din zona sa de responsabilitate, iar după o scurtă evaluare, decide decolarea la alarmă a echipajelor din SLP-PA de pe aerodromul Borcea, emițând ordinul de „Alpha scramble”.
Drept urmare, celula de avioane F-16 și celula din ePA sunt decolate, iar din acel moment, dirijarea acestora către țintă este executată pe plan național, de către operatorii din CRC Balotești.
În continuare, cele două celule primesc vectorii necesari pentru interceptarea țintei (misiunea aeronavelor decolate este „INTERCEPT”), precum și una dintre următoarele tipuri de sarcini:
– „INTERROGATE” („Interogare”) = obținere a informațiilor suplimentare despre țintă prin orice mijloace (contact radio, observare radar și vizuală a comportamentului și a semnelor și semnalelor specifice etc.),
– „VID” („Visual Identification” – „Identificare Vizuală”) = apropiere de aeronava-țintă la o distanță care permite identificarea vizuală a caracteristicilor acesteia (tip, variantă, însemne naționale, armament, sisteme de senzori etc.); VID este o parte a procesului de INTERROGATE,
– „SHADOW” („Urmărire”) = urmărire a aeronavei neidentificate de la o distanță de siguranță (eventual fără a fi detectată de către aceasta),
– „ESCORT” („Escortare”) = intrare în formație cu aeronava neidentificată și escortare până la părăsirea zonei sau, în caz de necesitate, până la aterizarea pe un aerodrom desemnat.
Echipajele mențin control radio cu CRC Balotești, dându-le informații despre țintă în flux continuu, verbal și prin Link 16, pe măsură ce acestea sunt discriminate vizual și/sau electro-optic (în cazul în care aeronele sunt dotate cu containere speciale). În funcție de tipul aeronavei interceptate (de luptă, de transport militar, civilă etc.), CRC le ordonă cum să procedeze în continuare, adaptându-se la comportamentul țintei și la caracteristicile acesteia. Pentru aeronavele care nu sunt dotate cu container de recunoaștere, cum este avionul MiG-21 LanceR C, distanța față de aeronava interceptată trebuie să fie scăzută, cu scopul unei indentificări cât mai complete. În plus, pentru a oferi structurilor de analiză a informațiilor material de studiu, echipajele aeronavelor interceptoare pot folosi aparatul foto digital cu care sunt dotate.
Chiar dacă misiunea SLP-PA este una pașnică, de prevenire a unor situații periculoase, totuși, există situații când celula decolată este pusă în situația de a întrebuința armamentul de la bord. Pentru aceasta, decidenții au convenit asupra unei serii de ROE („Rules Of Engagement” – „Reguli de Angajare a Luptei”) foarte clar definite, pe baza cărora se evaluează și se ia decizia de intervenție în funcție de comportamentul și caracteristicile țintei, ordinul emis în astfel de situații fiind ENGAGE („Angajare”). Mai precis, sunt discriminate două situații, și anume:
1 – aeronava infractoare este militară – în această situație, comanda celulei din SLP-PA este asigurată de CAOC Torrejon, controlul de AOC/CRC Balotești, COM CAOC (comandantul CAOC) decizând acțiuni de luptă asupra aeronavei infractoare în funcție de comportamentul acesteia (în cazul în care aeronava infractoare execută acțiuni ostile asupra celulei de interceptori) prin ordonarea comenzii ENGAGE,
2 – aeronava infractoare este civilă – în astfel de situații, atunci când există suspiciuni cum că aparatul de zbor a fost deturnat și este parte a unei operațiuni teroriste, aeronava este declarată RENEGADE („Renegat”, în traducere literară) și are loc RTOA („Reverse Transfer Of Comand” – „Transfer de Comandă în Sens Invers”), comanda fiind transferată de la CAOC Torrejon la AOC Balotești, controlul asigurându-se tot prin CRC-ul național, în timp ce decizia de execuție a ordinului ENGAGE revine conducerii militare naționale.
Cele două situații de mai sus sunt singurele pe timpul cărora celula de interceptori poate primi ordinul ENGAGE, caz în care misiunea de Poliție Aeriană se transformă într-o misiune de nimicire a aeronavei ce a fost declarată ostilă. În caz contrar, dacă aeronava neidentificată își schimbă cursul, deconflictând situația, echipajele interceptoare încetează însoțirea la ordinul CRC Balotești, executând patrulare aeriană a zonei în interiorul APA/FIR națională (în funcție de situație și de nivelul de combustibil de la bord) sau revenind la aerodromul de decolare.