Contul meu
Foto: bucatarul.eu
Când eram mic, ideea de pâine caldă era o himeră. În primul rând pentru că, la alimentara, nu se aducea așa ceva, pâinea nu trebuia să fie o recreere pentru muncitorul ce construia socialismul, ci doar hrană simplă, ce necesită mestecare.
Undeva, prin anii 85+, au deschis fabrica de pâine de la târgul Vitan, cu vânzare (acum câțiva ani era acolo ceva cu biciclete DHS). Și, dacă știai orele de scos din cuptor și aveai noroc să bage pâine, puteai să iei pâine caldă, fierbinte, nici nu o puteai ține în mână. Bine, trebuia să mergi mai mulți ca să poți lua mai multe pâini, că pâinea era pe rație.
Problema cu pâinea caldă e că eu o asociez cu cearta sau bătaia.
Tatăl meu, când aduceam pâine caldă, o lua și o punea deoparte, pentru a doua zi. Ca să nu mâncăm multă și să ne doară stomacul. Fiind o pâine de calitate zero, a doua zi era beton, o rupeai cu dalta sau o udai cu apă și o băgai la cuptor, să o poți mânca.
Ca să mănânc și eu pâine caldă, mâncam pe drumul spre casă câte o jumătate de pâine, colțișor cu colțișor. Mâncam cu lacrimi în ochi, pentru că știam că o să iau bătaie când ajung acasă, pentru că am mâncat din pâine și m-au și văzut vecinii cu pâinea mâncată pe jumătate, ce o să creadă, că nu primești mâncare? De fiecare dată, încercam să mănânc cât mai puțină, să iau bucățele cât mai mici dar, de fiecare dată, pofta reușea să învingă și ajungeam acasă deja cu lacrimi în ochi și cu jumătate de pâine ronțăită.
După revoluție ieșise pâinea aia turcească, la care stăteai la coadă câteva ore ca să iei câteva chestii care erau jumătate aer, cred că nici 200 de grame nu avea o pâine de aia. Dar nu mai aveai același farmec.
Mă întorceam vineri de la magazin, de unde luasem niște baghete calde, o nebunie, iar Luna m-a luat că Vai, dar mai avem pâine de ieri, tot baghete, ce facem cu atâta pâine??
M-am dus, am luat toată pâinea din raft și am aruncat-o la gunoi. Copiii mei vor mânca doar pâine caldă, cât timp voi putea să respir neasistat. Și nu îi va certa nimeni că mănâncă ceva. Nu vor trebui să mănânce pe furiș, pe nemestecate, de frica bătăii.
Niciodată.
NOU
Ce pun astia in paine de azi e proaspata si maine e caramida?De exemplu painea simpla de casa cu apa, drojdie, faina si sare se poate manca si dupa 3 zile fara nici o problema.
La un moment dat luam acele chifle de la Auchan/Kaufland etc si azi erau bune si pufoase iar a doua zi tari ca piatra si am renuntat sa le mai cumpar.
NOU
Pentru că sunt produse congelate.
NOU
(să numărăm cîte sfaturi de nutriție ți se vor da)
NOU
Si daca nu le place ?
NOU
atunci vor manca cozonac
NOU
Își iau bătaie de nu se văd!
NOU
Daca nu le place painea ….ca la revolutia franceza….maninca cozonac.
NOU
Sau îi doare burta !
PS nici baghetele nu prea-s extraordinare daca apuca sa se usuce
Idee de refolosit baghete (aproape) uscate: taiate rondele subtiri (dupa indemanare, cutit cu zimti), prajite la cuptor cu zeama de condimente pe ele, eventual niste branza rasa dupa ce sunt scoase. o minunatie , cine mai are nevoie de chipsuri ?
NOU
Mai omule tu chiar ai tras lozul necistigator. Asta si cu ce ai mai scris despre copilaria ta, tu nu ai fost crescut de oameni, nu se pot numi oameni parintii tai. Imi pare tare rau, n-o fi usor dar te-ai gindit sa scrii o carte? Suntem tot mai putini aia care intelegem grozavia timpurilor in care am crescut si cum a transformat unii oameni in animale. E absolut uimitor cum ai reusit, singur, sa nu iti alterezi constiinta si sa fii OM pentru familia ta.
NOU
era rusine sa vii acasa cu franzela cu coltul muscat , sa zica lumea ca suntem nemancati..atunci cand a aparut franzela . ca inainte era paine intermediara rotunda care se taia la jumatate ,sfert,sau trei sferturi care nu era buna calda ca transpira si devenea o coca maronie.am poftit ani la rand la turist , lipie sau japoneza.erau prea scumpe…rar mai mancam cate un baton din ala lung cu susan ( poate cand eram bolnav)sau brasovean.asa erau vremurile.
NOU
@G, eu nu am amintiri traumatizante cu parintii mei, se incadrau in media epocii, dar pe aia cu “te doare burta daca mananci paine calda” si “ce-o sa zica vecinii daca ” am trait-o si eu.
Prima e adevarata din cate stiu, pentru ca – din cate am inteles, nu sunt expert in de-astea – pe vremea aia, la brutarie se fura din drojdie si painea nu era bine dospita si, mancata calda, se facea un fel de plastilina greu de digerat in stomac. Plus ca masinariile alea care framantau aluatul erau defecte sau dracu stie, dar nu amestecau bine ingredientele din paine. Tin minte ca am gasit o data in mijlocul painii un bulgare de sare care nu fusese omogenizat in aluat. Si painea calda era buna si iti venea sa mananci multa si problemele se amplificau astfel. Eu gasisem un compromis sa mananc paine calda in vremea comunismului: mancam doar coaja, care genera mai putine probleme de astea, spre iritarea lui taica-meu care trebuia sa manance restul.
Pe a doua, cea cu vecinii care zic una si alta, n-am inteles-o niciodata, dar presupun ca sora cu “mai bine luam bembeu din 2000 in loc de logan nou ca sa nu ne creada vecinii saraci”, suntem o natie care judeca foarte usor.
NOU
@G: Nu numai ca Senioru’ s-a gandit sa scrie o carte, ci chiar a scris-o: in caz ca nu stiai, celebra “Pompierul” de el e scrisa. Acum, ca orice Marin Preda ce se respecta, a luat doar o mica pauza.
NOU
cauta lacrima, uscaciune
NOU
Mai definitoriu pentru nea neige mi se pare Lunguțu, nu Uscăciune. Aveam în academie un prof de principiile zborului, dumnizău să-l ierte, trecut bine peste 85 de anișori și cu o personalitate și prezență de spirit care ii făceau pe profii de 30 să pară uscăciuni. Ne povestea cum a adus primul elicopter in Romania, cum iesea cu Gagarin la bere prin Centrul Vechi, cum, director fiind la Turbomecanica, il prostea in față pe Ceaușescu câștigând liniște și pace pentru toți colegii. Ceaușescu se mai prindea că e luat de prost, dar și-o accepta, nu avea orgolii în fața ălora mai deștepți. Și l-a botezat Lunguțu pe proful meu bătrân. Ehe, ridica Lunguțu brațele paralel cu solul și le tot rotea, încercând să ne explice cum se mișcă palele în articulațiile rotorului – vârful de la dreapta atingea fereastra, vârful de la stânga atingea ușa clasei. Lunguțu era povestitor și cuprinzător, nu uscăciune. Deși, pe la 85-90 de ani, avea praf și-n vene.
NOU
Hai bre, nea Dani, ca nu bag asa-n ele, pe bune acu’! :))
Oi fi eu aproape de 85, da’ nu infloresc prea multe.
NOU
Ah, uitai sa scriu, Gagarin era pe jumatea lui, ii venea fruntea pe la soldul lui Lungutu. Si ieseau amandoi la agatat prin centrul Bucurestiului – marcau fara exceptie. Puteau sa spuna ca sunt piloti, ca sunt ingineri, ca sunt pereche de circ; împungeau și ei pe croiala apacistei.
NOU
Uite una pe bune, off topic si fara sa bag in ele: am baut un Brifcor cu Solomon Marcus la Ciresica prin ’86.
NOU
Am copilărit în Constanța. Pâinea era fără cartelă și in general foarte proaspătă la prima oră uneori caldă în punctul unde puteai mânca una întreaga de la magazin până acasă. Și am avut părinți suficient de normali încât să nu îmi zica niciodată nimic. Când se făceau trandafirii vorbeam cu mama care ne dadea un buchet enorm, peste zece și mergem cu el la fabrică, ne prezentam cu el la fereastră și primeam fantezii sau alte produse. Învățasem schema și cel mai mic dintre noi era cel pus să întindă buchetul. Primeam direct de pe bandă produse pe care le împărțeam frățește in între toți cei care participasem și tot ce nu puteam mânca era redistribuit in fața blocului la ceilalți.
La țară pentru că pâinea era pe cartelă bunica făcea paine. Rotundă și mare pe la trei kilograme! In ziua respectivă dacă era vară micul dejun era o felie de pâine caldă cu mujdei de usturoi și pepene roșu cât mai rece. Nu a avut nimeni niciodată problema cu modul in care îmi serveam micul dejun.
Așa că oarecum antagonic ca și cale și eu apreciez pâinea. Dacă acasă am loc de unde cumpăr și e al naibii de scumpă pentru că e ceva făcut artizanal nu industrial si in plus după ora 13 nu prea mai găsești nimic, la vapor e unde am stat mai mult am luat o mașină de pâine. Dacă bucătarul e slab ma ocup eu, dacă srie ce face se ocupă el. Cert e că dimineața sunt chifle calde și pâinea congelată nu se comandă pentru că se face la bord odată la cateva zile. Ultimul bucătar a fost atât de bun că făcea singur foietaje de patiserie. Ne-a costat zece cartoane de țigări în șantier ca sa ne pună chinezii in cuptor care urcă undeva la peste 400 de grade că să poată să facă pizza napoletana! Asta se face la ordin ca si friptura de vita. Vii la masă spui ce vrei pe ea și o ai gata in maxim 15 minute. Mai bună ca 99% din ce se face printr-o pizzerie la mal!
În concluzie mă doare în p… ce fel de pâine vrea să mănânce copilul
NOU
Nu stiu in care Constanta ai copilarit tu dar in Tomis3 si Navodari painea era rationalizata. Aveau fabrica si la Navodari dar toata painea pleca in Tabara de copii si satele inconjuratoare sau armata iar in oras aduceau din Constanta, tare ca piatra. Se vindea chiar si jumatate de paine , cand trantea tanti aia hleba pe masa sarea inapoi asa tare era. Paine calda de fabrica o singura data am mancat in copilarie cand am facut (sau am fost facuti?) pionieri, asa era procedura, se ducea toata scoala la vreo uzina si facea acolo evenimentul. Ne-au dat fiecaruia cate o paine intreaga, iti dai seama? Am mancat doar un colt si restul am dus acasa, pana am ajuns se facuse burete de mare. Paine de cuptor am vazut mai des, cu vin si zahar, ii zicea călăvie si teoretic se facea doar la chestii bisericesti, dar la noi de fiecare data prima paine care iese era rupta bucati intr-o strachina cu vin si zahar pe care nu o mai lasam jos si pana nu-mi punea bunica-mea lopata de cuptor pe spate sa nu ma imbat…de cateva ori a intarziat, eram muci toata ziua si bolnav urmatoarea.
NOU
Constanța, ICIL față în față cu fabrica de pâine. Am scris că mergeam sa luăm fantezii de la fabrica. Si nu painea nu era pe cartela, imi aduc clar aminte că veniseră unii odată și se rugau sa ia doi saci de pâine din magazin că aveau nu știu ce botez și le explica vânzătoarea că la ora aia din dimineața nu are cum să le dea atât de multă pâine.
Alimentele pe cartelă erau uleiul și zahărul. Iaurtul si laptele era si el la liber dar trebuia să te scoli in miezul nopții să pui la rand sacoșa cu borcane. Pe mine asta ma rupea, în schimb excelam in proba 500 de metri cu naveta de Pepsi!
NOU
Ha, buna seara vecine :). Alea de 4 etaje nu? Cu aprozarul la parter sau alea de langa leagane cu magazinul de lapte? 🙂
Confirm, nici eu nu tin minte painea sa fi fost pe cartela, parca vad magazinul ala de paine la blocul circular la parter, se dadea si la jumatate si la sfert dar nu la cartela. In schimb si acum tin minte cum mergeam cu mama la piata Grivitei sus sa ne luam uleiul si zaharul si ce mizerii ne mai dadeau…
NOU
Love you bruh!
(In a non-biblical way)
NOU
Si totusi painea nu era rationalizata in Bucuresti, doar uleiul si zaharul se dadeau cu ratie pe buletin. E posibil sa se fi dat doar un numar de paini pe persoana dar era o restrictie ad-hoc decisa de magazinul respectiv, mai stiu si pe la alte alimentari cand primeau ceva ce lumea vroia mai bagau pe gat si ceva ce nu se vindea, gen creveti vietnamezi sau conserve de peste pe langa pachetul de unt pentru care ai stat la coada.
Anii 80 au fost raiul pe pamant pentru vanzatorii din magazine, daca e cineva sa-l planga pe Ceausescu ei sunt…
NOU
si totusi se dadea pe cartela.
NOU
”ia cu paine, maica”!
in alta ordine de idei, painea proaspata calda poate fi indigesta, medicii nu recomanda.
cea mai buna paine e aia mare facuta in cuptor clasic, daca o tii intr-un loc cat de cat racoros si uscat, invelita intr-un prosop de bucatarie, rezista o saptamana.
acum are mai mult succes la copii painea sub forma de pesmeti subtiri.
NOU
Ce sa zic, inteleg resortul care te face sa gandesti in felul asta si imi pare rau.
Totusi, cum spunea cineva de mai sus – si daca nu le place?
Mie nu-mi place painea mai deloc, si cu atat mai putin cea calda. Si asta dintotdeauna. Painea era doar o chestie pentru micul dejun (peste care as fi sarit intotdeauna daca era dupa mine), sau pentru mancaruri cu sos, pe care nu-l puteam suferi si nu-l mancam – pescuiam doar ce era in sosul ala.
Nu e o tragedie ca toata lumea din casa (inclusiv copiii, ca nu vad de ce ar avea regim special) sa manance ce este.
NOU
Man, eu doar l-am intepat asa, prieteneste. Bineinteles ca percep ideea din spate, copiii mananca ce au pofta si e bun, niciodata nu vor fi restrictionati doar pe motivul zgarceniei sau al ”ce spun vecinii daca te vad”.
NOU
Am inteles intepatura:), dar ce nu-mi place deloc e risipa.
Inteleg ce il face pe senior sa gandeasca asa, dar ma doare sufletul sa arunc mancare buna.
Nu reusesc sa-i inteleg pe cei care mananca “doar proaspat” si “nu pot manca o mancare 2 zile”.
That’s just me, dar recunosc ca nu am fost in situatii mentionate in articol niciodata. Puteam sa mananc orice era in casa, oricum, oricand.
Satulul nu-i crede flamandului, probabil
NOU
Și când te gândești că după pâinea ăia plâng nostalgicii❓
NOU
Și se mira lumea că nu ma pot abține de la pâine, Alba neapărat și proaspătă, nu de ieri … am crezut ca sunt singurul cu problema asta. Ar mai fi și pepsi-ul
NOU
Incep sa cred din ce in ce mai mult ca ai mei au fost niste parinti nemaipomeniti. Si nu erau bogati in nici un caz. Dar nu au facut caz vreodata ca mancam din paine pe drum sau altceva de genul acesta. Se dadeau peste cap sa ne asigure mancare suficienta si haine si cam tot ce aveam nevoie. Nu am avut biciclete sau alte chestii de genul asta pentru ca nu-si permiteau, dar mancarea nu ne-a lipsit niciodata si nici bataie nu prea am luat. Tata ne-a spus de pe la vreo 5-6 ani ca suntem destul de mari ca sa intelegem de vorba si nu mai e cazul de bataie. Doar cateva palme cand o faceam prea lata (de exemplu cand am spart lustra cu mingea). Cand citesc pe aici atatea grozavii imi dau seama ce copilarie fericita am avut.
NOU
În drumul taberei nu am cumpărat niciodată pâine pe cartelă. Ulei și zahar da . Și 150 de grame de salam pe buletin . Asta prin 87-89 . Pâine calda luam de la cuptorul de aur de la frigocom.
NOU
sunt cel mai mare mancator de paine de planeta. pot sa mananc sandwichi
de paine cu franzela si desert chifla.
problema e ca in ultimii ani painea e atat de proasta calitativ… facuta aproape exclusiv din premixuri congelate ca am ajuns sa nu mai mananc paine deloc. calda race… daca are orice altceva decat faina de calitate drojdie apa sare… mi-e raut fac acid ma balonez, ma irita colonul, toate.
de cand nu mai mananc paine ma simt mult mai bine… si de fiecare data cand ma ispiteste o felie de paine proasta o iau de la capat ca sa nu uit.
aceeasi problema o observ la bere…. daca e bere facuta cinstit fara enzime de accelerare sunt bine… daca beau mai mult de 2-3 beri comerciale aceleasi efecte ca la paine…
NOU
Eu am crescut cu mamaliga. Paine de oras, franzela din aia ieftina simpla primeam doar la ocazii speciale.
Cand se usca o inmuiam in apa si presaram zahar deasupra.
Acum iau destul de des paine de la Albesti, la giratoriu e o brutarie cu vatra pe lemne. Cand intru acolo e ca in rai.
De asemenea, in urma cu o luna am avut norocul sa intru in bruterie la Sacuieu, un sat de langa Huedin. Fac oamenii aia niste paini de 2 kg aromate de canta cainii pe strada.
NOU
ce dor mi-e de o paine de tara reala. am mancat undeva in moldova, langa Brosteni, pâine rotundă, neagră, efectiv lesinai langa ea. Și in Corlateni, Botosani.
NOU
Senioare, promiti solemn in public ca vei incerca paine in test facuta de subsemnatu’? Accept orice verdict public à posteriori pe blog. Ma poti flagela mai ceva decat i-ar placea Maithunelului.
NOU
PROMIT:)))
NOU
Am belit belengheru’, sunt nevoit sa retractez: pastrezi pentru matale, nu spui pe blog. De unde sa pot eu produce en gross cand or incepe sa vina comenzile in valuri?
NOU
Depine cît de mult folosești sapa… Sau cazmaua…
NOU
“am luat toată pâinea din raft și am aruncat-o la gunoi. Copiii mei vor mânca doar pâine caldă, cât timp voi putea să respir neasistat. Nu vor trebui să mănânce pe furiș, pe nemestecate, de frica bătăii.
Niciodată.”
Si hotarirea asta cum te face sa te simti?
NOU
Pote in Plus. In alte partide sau populatii non politice lumea mai mananca si carbohidrati
NOU
E trist ca ai aruncat mancare. Zic sa nu te mai lauzi niciodata cu asta.
Stiu, sun a capitanu planeta, dar una dintrr cele mai mari mizerii ale societatii nostre este aruncatul mancarii bune.
Si. Crede-ma. O fac si eu de atatea ori. Si ma enerveaza dar stii cum e. “Fa ce zice animaloo nu ce face animaloo”
Painea veche, daca nu a facut par. Se da cu lapte, zahar si ou la cuptor
NOU
Prima lectie de economie aplicata de taica-miu, pe pielea mea:
Ma duceam sa cumpar paine, 3 paini in fiecare zi.
Una o mancam jumatate pe drum, din aceleasi considerente enuntate de tine.
La un moment dat, taica-miu era cu capsa pusa pe mine ( nu mai stiu ce cacat facusem) si cand am ajuns acasa cu 2 paini jumate, ia jumatatea de paine din sacosa si mi-o pune in mana.
“ti-am dat bani de 3 paini, nu de 2 jumate” Ia jumatea si imi aduci una intreaga, nu ma intereseaza cum te descurci.
NOU
Prima lectie de???
NOU
Nici odihna fara paine,
Nici paine fara odihna!
NOU
parca era cu munca…
traisasca ceausescu, partidul si poporul….
NOU
paine calda, unt si miere proaspata.
am consumat doo felii si e fix cum imi aminteam. mi-a fost lene sa fac un ceai de tei cu o felie de lamaie.
dar chiar si asa, nebunie!
NOU
sunt alergic la miere
NOU
S-a strigat aia cu “pe vremea aia painea era naturala nu cu E-uri ca azi”?
NOU
Eu, născut în 89 fiind, deci cu zero experiență trăită în comunism, am sesizat niște nuanțe de-a lungul timpului și le observ și aici. Anume că poate fiecare dintre cei care își împărtășesc experiențele aici ar trebui să menționeze unde lucrau părinții și ce funcții aveau. Pentru că accesul la resurse de orice fel era direct dependent de asta. Și nu vreau să sune peiorativ, dar am exemple concrete de oameni care au avut experiențe foarte diferite provenind, aparent, din medii similare. Ceea ce inevitabil aduce în discuție elementul “pilă”. Evident că fiecare încerca ce se putea pentru propria familie în condițiile existente, no judgement, dar cred că e absolut relevant să avem informația care a definit, în mare, succesul în comunism.
@Cetin: Mult respect! Nu-s mereu pe aceeași lungime de undă cu tine, nici nu trebuie, dar pentru cum ai luat niște experiențe de căcat și te-ai hotărât să nu îți atingi nicicum copiii cu ele, tot respectul.
NOU
Boss. Tata era comandant de unitate. Da prost, ca nu stia sa faca treaba.
Pe vremea lu ceasca a venit de cateva ori cu lapte de la unitate.
In provincie, zona centrala, pilele insemnau un cacat. Bine, daca vorbesti cu oamenii care se “descurcau” o sa vezi ca traiau sub nivelul pensionarilor care se plang de bani acum. Se descurcau si faceau rost de carne…sau de hartie igenica. Sau de un tv
Aveam bani si atat.
Anii 90 au fost misto ca nici bani nu aveam
NOU
@Animaloo: Elena Lasconi?
NOU
Las co ce?