Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Asta e cu substrat, “ziaristul” respectiv vorbește romgleza unde se folosește support în sensul de “sprijin”. Analfabetismul ăsta vine și de la studiatul de căcaturi în școli.
#3 NOU
DeeDee. j
Amin! Ma racaie tare romgleza gen locatie, aplicant, atractiv, focusat, atasament, etc. si propun in loc de “support” din engleza sa folosim “soutien” din franceza.
Cu multă durere în suflet vă anunț că sensurile figurate „sprijin/reazem/ajutor” există în dicționarele noastre în dreptul cuvîntului „suport” de dinainte de revoluție.
Cît despre „locație” cu sensul de loc, iarăși, că ne doare sau nu, e de minimum zece ani în dicționarul academiei.
Mi se pare că-i cam greu să susții argumentația „analfabetismului” în contextul ăsta, dar poate mă-nșel.
#6 NOU
DeeDee
Bre… una e sa existe termenul in dictionar si cu totul altceva e daca in dictionar are sensul cu care e folosit in romgleza. Exemplul asta nu e bun. Arata-mi tu mie unde scrie in dex ca “suport” se poate folosi si cand o persoana e sprijinita, ca, din cate stie analfabeta de mine, termenul e doar pentru obiecte, cel mult la misto sau figurativ o putea fi folosit si pentru oameni sau politicieni. Si vezi sa nu fie dex-ul ala cu “nicio” legat, ca multe pacate are si ala…
Bineinteles ca avem si noi cuvinte ca suport, atasament, locatie, etc., dar sunt folosite de multe ori cu fundul. Doar pentru ca seamana la cum suna, nu inseamna ca sunt si sinonime. S-o rugam pe Madamme sa ne scrie putin despre calc, false friends si alte asemenea? Chiar am si studiat asta si-mi vine sa dau foc la tot cand vad carti traduse oribil in romana, tip “furculision” (alo, editurilor, vedeti ca-s multi absolventi de traduceri pe paine care ajung prin call centere, in timp ce in locul lor voi angajati ultimii analfabeti care “o mai rup” putin pe engleza si-si presteaza munca exclusiv prin google translate; probabil se pricep mai bine la oral, altfel nu-mi explic cum de sunt alesi). Tinerii aud traducerile tampite de la tv, formularile gaunoase de la “show-urile” de stiri, de carti deja am zis, termenii pociti de prin “spici-uri” cu pretentii, apoi cresc cu impresia ca asa e normal si asa se raspandeste prostia omeneasca… Tot vad anunturi care se vor serioase, dar cu texte gen “aplicatie cu cv atasat” etc. Pai sa-i lasam dar sa se focuseze in selectarea aplicantilor cu un business know-how atractiv, determinati sa faca overtime in ofis-ul dintr-o locatie centrala pentru managiuirea deadline-urilor bossului, eventual prin arderea etapelor (asta, ultima, e din franceza; acum suta de ani era trendy-flendy).
#7 NOU
daddy
un experiment in domeniul fizicii prin care s-a demonstrat empiric ca prostia are masa proprie!
#8 NOU
Major Tom
🙂 Am sa-l fac pana vineri si am sa il trimit pe mailul de contact al blogului.
#9 NOU
Vectrapxi
Pe mine ma omoara “margine”, nu intelegeam ce vrea sefu cu marginea la sedinta
Contul meu
NOU
Nu e jurnalism bun.. dar nu e nici rau.
NOU
Asta e cu substrat, “ziaristul” respectiv vorbește romgleza unde se folosește support în sensul de “sprijin”. Analfabetismul ăsta vine și de la studiatul de căcaturi în școli.
NOU
Amin! Ma racaie tare romgleza gen locatie, aplicant, atractiv, focusat, atasament, etc. si propun in loc de “support” din engleza sa folosim “soutien” din franceza.
NOU
Soutiens acest demers.
NOU
Cu multă durere în suflet vă anunț că sensurile figurate „sprijin/reazem/ajutor” există în dicționarele noastre în dreptul cuvîntului „suport” de dinainte de revoluție.
Cît despre „locație” cu sensul de loc, iarăși, că ne doare sau nu, e de minimum zece ani în dicționarul academiei.
Mi se pare că-i cam greu să susții argumentația „analfabetismului” în contextul ăsta, dar poate mă-nșel.
NOU
Bre… una e sa existe termenul in dictionar si cu totul altceva e daca in dictionar are sensul cu care e folosit in romgleza. Exemplul asta nu e bun. Arata-mi tu mie unde scrie in dex ca “suport” se poate folosi si cand o persoana e sprijinita, ca, din cate stie analfabeta de mine, termenul e doar pentru obiecte, cel mult la misto sau figurativ o putea fi folosit si pentru oameni sau politicieni. Si vezi sa nu fie dex-ul ala cu “nicio” legat, ca multe pacate are si ala…
Bineinteles ca avem si noi cuvinte ca suport, atasament, locatie, etc., dar sunt folosite de multe ori cu fundul. Doar pentru ca seamana la cum suna, nu inseamna ca sunt si sinonime. S-o rugam pe Madamme sa ne scrie putin despre calc, false friends si alte asemenea? Chiar am si studiat asta si-mi vine sa dau foc la tot cand vad carti traduse oribil in romana, tip “furculision” (alo, editurilor, vedeti ca-s multi absolventi de traduceri pe paine care ajung prin call centere, in timp ce in locul lor voi angajati ultimii analfabeti care “o mai rup” putin pe engleza si-si presteaza munca exclusiv prin google translate; probabil se pricep mai bine la oral, altfel nu-mi explic cum de sunt alesi). Tinerii aud traducerile tampite de la tv, formularile gaunoase de la “show-urile” de stiri, de carti deja am zis, termenii pociti de prin “spici-uri” cu pretentii, apoi cresc cu impresia ca asa e normal si asa se raspandeste prostia omeneasca… Tot vad anunturi care se vor serioase, dar cu texte gen “aplicatie cu cv atasat” etc. Pai sa-i lasam dar sa se focuseze in selectarea aplicantilor cu un business know-how atractiv, determinati sa faca overtime in ofis-ul dintr-o locatie centrala pentru managiuirea deadline-urilor bossului, eventual prin arderea etapelor (asta, ultima, e din franceza; acum suta de ani era trendy-flendy).
NOU
un experiment in domeniul fizicii prin care s-a demonstrat empiric ca prostia are masa proprie!
NOU
🙂 Am sa-l fac pana vineri si am sa il trimit pe mailul de contact al blogului.
NOU
Pe mine ma omoara “margine”, nu intelegeam ce vrea sefu cu marginea la sedinta