Fără surprize, despre IFN-uri

A trecut destul de nebăgat în seamă un eveniment, zic eu, destul de important pentru piața financiară a majorității românilor și una din legile de anul acesta care intră în categoria foarte bune. Pe 11.11.2024 a intrat în vigoare legea 243/2024, lege care face o chestie foarte bună. Pentru creditele de până la 25 000 de lei, clientul nu poate plăti mai mult decât dublul sumei împrumutate.

Pentru mai multe informații direct de la sursă, avem și anul acesta, ca în ultimii ani, pe arhiblog, o campanie de informare financiară, susținută de Provident, campanie care urmărește, așa cum e și normal, creșterea gradului de educație financiară a oamenilor. Pentru că degeaba e dată legea, dacă oamenii nu știu despre ea, nu știu care sunt criteriile de eligibilitate și care sunt modalitățile prin care clienții actuali pot cere aplicarea legii asupra contractelor aflate deja în desfășurare, dacă se încadrează. De altfel, Provident este compania care va merge direct cu oferte de refinanțare către o parte a clienților săi.

Florin Bâlcan, CEO al Provident, spune că circa 25% dintre cei 180.000 de clienți actuali, adică aproximativ 45.000 de oameni plătesc dobânzi peste ce prevede nou lege, adică 100% pe an. Dintre aceștia, spune Bâlcan, jumătate vor primi automat oferte de refinanțare.

„Se încadrează mai ales cei care au credite pe perioade mai mari. Ei au în general peste 100% dobânda contractuală. Din punctul nostru de vedere, avem mai puțin de 25% dintre clienți. Din ei, la jumătate vom merge cu oferte directe de refinanțare.”, a spus șeful Provident.

Pentru subiecte generale de educație financiară, există un serial video, pe www.sigurantafinanciara.ro/, serial în care se abordează subiecte precum diferența dintre un IFN și o bancă, când și la ce ar trebui să ne uităm atunci când vrem să facem un împrumut, plus varii noțiuni financiare de bază.

Sunt unele mituri în piață, legate de IFN-uri, mituri alimentate de internet și povești, mituri care nu sunt neapărat în vreun contact cu realitatea. Un IFN are o existență foarte bine definită într-o societate și este acea instituție financiară LEGALĂ care îți permite să iei un împrumut atunci când instituțiile tradiționale nu o fac. Și mulți dintre noi au avut, în viață, nevoie de un pai aruncat, de care să te prinzi, iar un IFN a fost, poate, singurul care s-a oferit să ți-l ofere. În plus, la o bancă nu te duci pentru un împrumut rapid de câteva sute de lei sau 1000 de lei, pe termen de două săptămâni, ca să îți repari măseaua care a explodat, pentru că nici măcar nu există genul acesta de produs.

Unul din miturile care și-au pierdut, demult, contactul cu realitatea este cel legat de DAE, care ar fi foarte mare și necompetitiv. Doar că DAE a fost inventat ca un instrument de comparare al creditelor pe termene foarte lungi, când devine greu și complicat să ții calculele de dobânzi pe 30 de ani. Pe când la un împrumut pe termen scurt, gen 1000 de lei pe 15 zile, cu o rată a dobânzii de 1% pe zi, costul total este, la sfârșitul perioadei pentru care a fost contractat creditul, de 150 de lei, deși, dacă calculezi DAE, reiese o dobândă de 3000%. Dacă dobânda ar fi de 1,5% pe zi, costul ar fi de 225 de lei și un DAE de 13000%. Sigur, în teorie sună corect, în practică nu e așa și nu are nicio legătură cu realitatea din teren.

IFN-urile nu acordă credite doar cu buletinul. BNR reglementează strict toate aceste criterii, prin urmare se verifică aceleași lucruri gen venit sau grad de îndatorare, singurul lucru diferit este profilul de risc al clientului. Pentru că, din clienții Provident, de exemplu, 90% înregistrează cel puțin o întârziere la plata ratei. Și nu, niciun client de-al lor nu a rămas fără casă, așa cum se vehiculează în miturile populare, pentru simplul fapt că Provident oferă credite de nevoi personale fără giranți sau garanții.

Cât despre chestia cu IFN-urile te păcălesc să iei credite scumpe, nimic mai fals. Cred că e al 4-lea an când scriu despre provident, am ajuns să fiu un mic expert în creditarea rapidă. Efectiv, din primul moment, clienții știu exact cât au de plată, nu există modificări în timpul jocului, toată lumea știe exact unde începe și unde se termină totul. Sigur, profilul clienților fiind venituri mici sau măcar modeste, există riscuri mai mari, dar în orice economie normală, este necesară existența unor instituții de finanțare care să fie accesibile tuturor. Ca idee, prima oară când am vrut să îmi fac un credit de casă, pe când făcea ursul miere și răchita micșunele, plăteam o chirie de vreo 400 de euro, la un salariu de, cred, 1000 de euro. Aș fi ajuns să am o rată de 270 de euro, dacă cumpăram acel apartament, doar că banca a considerat că sunt prea sărac să plătesc 270 de euro. Nu aveam 25% avans din preț. Păi dacă dețineam atâția bani cash, mai veneam eu după un împrumut, la 27 de ani sau cât aveam atunci? Însemna că mi-l pot cumpăra singur, dacă strâng bani câțiva ani.

De ce un împrumut de la un IFN e mai scump decât unul bancar? Sunt mai multe motive.
IFN-urile nu pot lua depozite de la populație, cum fac băncile. Așa e legea. Banii pe care îi împrumută Provident, de exemplu, sunt luați, la rândul lor, cu împrumut, de pe piețele financiare internaționale. Costul mediu al unui astfel de împrumut este de 15%.
Costurile de funcționare sunt foarte mari, pentru că funcționarea este diferită de cea a unei bănci și implică forță de muncă foarte mare, în teritoriu. Asta în condițiile în care creditele IFN-urilor sunt mai mici decât cele ale unei bănci.
Și, deloc în ultimul rând, gradul mare de risc asociat acestor împrumuturi. Când 90% dintre clienți au măcar o lună de întârziere, dar nu li se aplică vreo penalitate, în timp ce IFN-ul trebuie să plătească creditele respective, mai departe, ai nevoie de o marjă de siguranță ca să poți, în primul rând, exista.

Și, pe final, poate sunteți curioși care e profilul unui client Provident și motivele pentru care iau un credit.

1. Canalul serviciu la domiciliu – clientul tipic pentru acest serviciu este femeie (56% din total) mai în vârstă, în medie 51 de ani. Împrumută de obicei 5.100 lei și are un venit de 3.500 lei.

2. Canalul ProviOnline – clientul tipic este bărbat (61% din total) și împrumută 4.500 lei si are un venit de 4.300 lei. În proporție de 76% clienții care folosesc canalul ProviOnline sunt clienți noi.

3. Canalul parteneriate – clientul tipic este bărbat (54%), împrumută în medie 3.800 de lei și are un venit de 3.000 lei. Sunt clienți noi în proporție de 99%.
47% din clienții Provident se regăsesc în zona rurală și urbanul mic. Procentul a crescut de la 35% in urma cu 5 ani. Circa 30% dintre clienții noi care intră în portofoliul Provident în fiecare an nu au niciun fel de date raportate în Biroul de credit, deci se poate presupune că mulți dintre ei sunt la prima experiență cu un împrumut.
Și de ce se împrumută, iată, surprinzător, fix din aceleași motive pentru care ne împrumutăm și noi când rămânem în pană și nu suntem IT-ști și nici să schimbăm 100 de euro nu avem.
Urgențe: 52% (de la 41% în 2019)
Reparații/renovări în casă: 14% (de la 21% în 2019)
Plata facturilor: 8% (de la 9% în 2019)
Achiziții electrocasnice: 6% (de la 7% în 2019)

Sper că v-am făcut un mic ghid util. Dacă aveți întrebări, sunt aici, dacă nu știu eu, întreb mai departe. Decența este binevenită și obligatorie.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt