Contul meu
Azi mi-am trimis prima oară copilul într-o excursie cu clasa.
Deci am niște emoții…și nici brățară cu GPS nu am apucat să îi cumpăr. Nici spray cu piper.
Offff….
Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->
NOU
Ia două calmante, dă-ți 2 palme și intră repede pe Google Earth poate e un satelit activ… și poți urmări evenimentele…
Cum mă’sa mare ai reușit iar să uiți de cel mai important aspect…
Obligatoriu pentru copil în excursie:
– telefon – să nu poți să îl verifici din 5 în 5 minute
– tabletă – în caz că telefonu nu merge
– ambele de mai sus cu net să poți verifica locația pe GPS, să poți comunica cu plodu
– 2 saci cu mâncare – să nu cumva să moară feblețea de foame
– 2 saci cu haine cât mai groase și cât mai multe – vorba aia decât să îi fie frig mai degrabă să aibă ce da jos decât să înghețe săracu (nu contează că afară sunt 30°C)
– bani mulți – dacă cumva se rătăcește să poată plăti pe careva să îl aducă acasă
– 3-4 ecusoane și embleme distinctive (eventual o șapcă de culoare mai aprinsă) care să îl poată evidenția în mulțime și obligatoriu să conțină 2-3 numere de telefon în caz că îl găsește careva pe undeva să te poată anunța
NOU
Nu rade ca eu i-am luat 3 rânduri de schimburi groase pentru we asta la mare. Acum îmi ung spatele fript mocnit la soare.
NOU
Ce i-ai dat de mancare, pe drum?
La varsta de 7 ani, in ’86 sau ’87 cand am plecat prima data in tabara, la mare, mi-a dat mama pe tren (Resita-Navodari) ditai gaina fripta in cuptor. Aveam in plasa aia si o bucata mare de branza care incepuse sa puta ca naiba si pe care am aruncat-o pe fereastra dimpreuna cu gaina si ce o mai fi fost in plasa. Mi-a fost rusine sa mananc cand i-am vazut pe ceilalti cu sandwichuri si am mancat doar ciocolata cu coniac. Pe asta o aveam in geamantan. Cine stie ce o fi fost in capul alor mei de m-au echipat ca pentru razboi.
NOU
Cred ca tot pe atunci am fost si eu la Navodari….fain,cu steaguri pt intrat in apa,pepsi,piersici mari…..
NOU
Baga-le-as steagurile undeva, ca niciodata nu era suficient pentru mine cat ne dadeau voie sa tam in apa. Odata nu ne-au lasat deloc ca venisera meduzele in zona aia. Le-am disecat pe fondul muzical al Sabrinei- “Boys- boys-boys”; o fredonam toata ziua, asa de mult mi-a placut. Tot atunci am vazut si tzatzele altei femei decat mama si m-am mirat cat de mici erau (creca era banatzanca) ca eu credeam ca toate muierile le au asa. Facea aia plaja topless pe o terasa si noi, nu stiu cum am ajuns pe bloc si ne uitam la tzatzele aleaia.
Iote-ma, se pare ca eram in ’88, eu sunt ala urat care tine mingea de atza.
i.imgur.com/SXjSvD6.jpg
Mi-a dat-o ca sa dam bine in poza; eu aveam avion gonflabil pe care l-am calarit in apa pana s-a spart. Mi-a dat al batran 500 de lei si cumparam de ei gume cu aroma de banana vandute de tiganci si cozorocul ala pe care era desenat Superman. Am mai cumparat niste cosuri cu scoici si altceva, nimic, ca nu aveai ce cumpara. Sau nu stiam eu de unde sa cumpar, ca nu ne scapa profesoara din oichi.
Ete la ala, cu Puma la gat. Cocalar din nascare!
NOU
“– 2 saci cu haine cât mai groase și cât mai multe – vorba aia decât să îi fie frig mai degrabă să aibă ce da jos decât să înghețe săracu (nu contează că afară sunt 30°C)”
Depinde. Mai zi. Ieri a plouat cu grindina in Piatra Mare, cu un vant napraznic, iar acu 2 ani mi-au degerat urechile in mijlocul lui august, in Parang (in timp ce la Ranca erau 30 de grade la umbra). Stiu, e tabara, dar daca il trimiti la un munte, chiar si la un amarat de Trei Brazi, ar fi bine sa nu te risti.
NOU
Era si timpul sa cobori pusca cu luneta din pod.
NOU
intr-adevar emotionant…
nu esti cu masina in spatele autocarului? :))
NOU
sint altii si mai stresati….
atelier.liternet.ro/articol/12943/Alina-Nedelea/Sotul-meu-e-impotent.html
NOU
Lasa bre, ca si io m-am pierdut de grup si am supravietuit: numisfera.ro/razbunarea-atheneului-roman/
NOU
La prima excursie (anul trecut), imediat după ce a plecat autocarul cu copii, am zis: “nevastă, sper ca ai pus totul la noi!”
Nici azi nu știe ca am fost după el :)))
NOU
Las’, dormi puțin, o să treacă repede ziua.
NOU
Sa vezi autocar plecat spre tabara cu 5-6 masini cu parinti dupa el, si copii cu cite 2 trollere de ne simteam si jenati ca plodul nostru avea doar un rucsac si un troller de dimensiuni mici.
NOU
ha, masinile parintilor se tineau dupa autocar? la dreak il mai trmiteau in excursie, nu se puteau duce cu el, cu masina, oricand, si gata?
NOU
Nu taticu’! Tabara. Se duceau sa vada unde sta odorul 7-8 zile
NOU
Inchiriez masina off road pentru parintii care vor sa ajunga dupa odrasle in zone mai putin civilizate. Ofer discount la membrii integistrati arhiblog.
NOU
Eu i-am pus nunchaku ascuns sub sendvisel si un jerseu … 😉
NOU
Păi dacă sunteți în anul de grație 2015 și aveți mașini! Prin anii ’80, primul cincinal, subsemnata, 4 ani, în tabără la mare. Chiar n-am să înțeleg niciodată cum m-a lăsat mama, care și acu’ îmi cere s-o sun când ajung acasă de pe drumuri. Am răcit. Următoarea plecare a fost la 10 ani, cu tata profesor însoțitor. 🙂
NOU
Dacă i-ai dat bani pentru un număr intreg de meniuri BigMac, te poţi relaxa. Ești un părinte model.
NOU
Urmărește autocarul, ca un părinte adevărat.
NOU
Pfff … păi, pe vremea noastră, aveam parte de tabără zece zile la Năvodari, vara, şi trei săptămâni practică agricolă ( struguri, cartofi, varză, mere, sfeclă şi porumb ), toamna, pe ploaie şi pe frig.
NOU
Sa-ti povestesc cum e sa trimiti copilul singur cu avionul? Si sa aiba cel putin o escala.
NOU
Povesteste-ne te rog cat de greu ti-a fost stiind ca insotitorul il plimba de manuta peste tot :)))
NOU
Ai mei ne trimiteau in tabara cu clasa, si isi faceau drum “ca din intamplare” sa vina sa ne vada. Mai precis, isi programau concediul astfel incat sa treaca cu masina si pe unde eram noi cazati.
Mi-a placut tot timpul asta la ei. Mergeam o saptamana, stiam ca “miercuri” vin ai mei sa ma vada. Treceau “in drum”, poposeau o ora, plecau mai departe. 🙂
NOU
Un epidos din “Viata cu Louie”, fix despre tabere. 🙂
www.youtube.com/watch?v=NHSIXFymWfk
NOU
Lasa, din partea mea, te consider un parinte bun pentru chestia asta. Eu abia in a 12-a am avut voie sa plec neinsotita in excursii.
NOU
Chiar ai emotii. Daca ai scris articolul pe 1 Iunie se cheama ca emotiile sunt de vara. Primavara tocmai ce a trecut.
NOU
O fi ca mine, de exemplu, eu “numesc” vara doar iulie si august (perioada de concedii, vacante etc). Sincer, nu vreau sa recunosc ca suntem deja in vara si eu mai am fix doo luni pana la concediu 🙁
NOU
m-am dus si eu in excursie prima oara in clasa a 4 a. la o saptamana dupa operatie de apendicita. pe vremea aia nici pagere nu erau. ce parinti iresponsabili! :))