1. Se ajunge la muncă, se bea cafeaua, după care se verifică aparatele. Da, a fost un cutremur în Vrancea. Trist, doar 2.9 pe Richter, nimic important de semnalat.
2. Se iese în curtea înverzită din băneasa, se aspiră delicat pe nări mirosul de iarbă fragedă.
3. Se ia prânzul. Se mai verifică încă o dată aparatele. Nimic de semnalat. God damn scoarță ce ești tu.
4. Cu tristețe, se mai consultă încă o dată aparatele și se pleacă acasă. Mai sunt doar 30 de ani până la pensionare.

Serios vorbind. Noi de ce plătim seismologi? Practic, oamenii nu fac nimic decât să ne anunțe că a fost un cutremur și că nu sunt victime (momentan). De prevăzut cutremure, nexam. Cică au reușit să găsească o chestie, care îți dă 30 secunde avans. Iar dacă reușesc să facă asta, vând tehnologia unei firme care face un app de iPhone, plătibil cu doar 30Euro. Deși practic sunt bugetari, deci plătiți tot de noi.

Altfel, nu avem parte decât de vagagisme. Da, e posibil să fie cutremur. Da, conform statisticilor, se poate. Da, e posibil să fie mare. Dar sunt 50% șanse să fie mic.

So, care e utilitatea cutremurologilor?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

36 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    scoartzo care esti scoartza

  2. Baneasa? Ce Baneasa? Statia nu e la Vrancioaia?!

    • #3

      jollyca » sunt aaproape sigur ca sunt in bucuresti, dar sunt petelefon si nu am chef sa ma chioraasc sa caut

    • Dap, dar nu in Baneasa ci in Magurele.
      Poate ar trebui sa organizeze un gen de “Ziua portilor deschise” ca sa nu ne mai punem intrebari d-astea existentiale :))

  3. …de asemenea, am vaga senzatie ca ei sunt pe post de consultanti la evaluarea cladirilor cu risc seismic si la consolidarea lor (nu cred ca merge ochiometric gen “dap, asta o sa cada. CONSOLIDATI, BAIETI!”)

    • #6

      jollyca » nu cred, acolo e bagat un arhitect, ce treaba un cutremurolog la evaluarea structurilor de rezistenta ale unei cladiri

    • Are treaba. Ei dau asa numitele spectre de raspuns pentru fiecare zona precum si acceleratiile maxime atinse iar cu aceste date se pot calcula/califica seismic proiectele de cladiri si instalatii. Arhitectul este un dizainăr mai geometric, nu stie sa calculeze. Calculele le face “structuristul”, arhitectul incaseaza.
      Din cate stiu, seismologii au si alte proiecte legate de harti seismice in timp real. Astea nu ne scapa de cutremure dar pot fi produse in timp real (cu o retea de seismgorafe) iar dupa un dezastru se pot dirija echipele de salvatori mai pe stiinta, nu ca la Zimnicea in ’77. 🙂
      In plus, daca n-ar exista ei, de unde ar mai afla americanii cand face teste nucleare alde Kim Jong Un? Ai?

    • Mai degrabă un inginer constructor, că nu întreabă nimeni de ce e friza crăpată și cum de sunt capitelurile scorojite.

    • #9

      @culaie +1. Exact asta voiam sa scriu si eu. Zonele seismice, spectrele de raspuns si acceleratiile maxime sunt calculate de seismologi. Pe baza informatiilor de la seismologi, structuristul calculeaza dimensiunile undei cladiri sau face o expertiza pentru incadrarea unei cladiri intr-o categorie de risc seismic.

    • auzi… arhitect pentru evaluarea cladirilor cu risc seismic si consolidarea lor :))

  4. Pai decat sa te intrebi asa filozofic de pe canapea nu mai bine ii suni si le ceri sa te primeasca in vizita? Asa te poti lamuri exact cu ce se ocupa. 🙂

  5. #12

    Pai sa zicem ca vrei sa iti faci un zgarie nori undeva in Romania…probabil ca ai nevoie de un cutremurolog de asta sa iti spuna daca zona respectiva are risc seismic si cat de mare e. De asemeni te intereseaza sa iti spuna ce fel de sol ai sub cladire si cum se comporta el la cutremure. De asemeni ai nevoie sa iti interpreteze cutremurele din alte parti si sa estimeze daca e cazul de unul la noi. De anuntat se anunta doar cele peste o anumita valoare si care sunt simtite la suprafata dar e posibil sa fie multe cutremure de mare adancime. In alta ordine de idei nu cred ca sunt multi si nici ca au salarii foarte mari.

    • #13

      yasser » aia cu solul nu tine de cutremurologi, ci de geologi.

    • #14

      Arhi, seismologul a terminat facultatea de geologie si geofizica, sectia geofizica. Deci tot geolog e si el.

  6. La cati sunt platiti de aiurea din bani pubilici, nu vad de ce nu i-am plati si pe ei. Au un rol, de papat bani

    • #16

      Tu o sa fii un om important, poti discuta despre tot si toate! 🙂

    • #17

      E baiatul Monicai Tatoiu.

    • #18

      @gaby–Omule tu esti pur si simplu genial,nici nu ar trebui sa mai scrii ci doar sa pui un X si sa dai enter.

  7. Rolul principal al seismologilor este acela de a informa autoritatile si anumite industrii sensibile (pompieri, politie, centrale nucleare, centrale termo-electrice, societatile care stocheaza si transporta gaze,…). Acele 30 de secunde sunt cam inutile pentru o persoana, nu poate sa faca mai nimic in intervalul asta (cel mult sa se panicheze), in schimb, pentru industriile mai sus mentionate e vital sa stie daca urmeaza un cutremur si cat de puternic o sa fie, au timp sa opreasca/pregateasca o parte dintre instalatii.

  8. Eu sper să nu aflăm niciodată la ce-s buni.

  9. #21

    io zic sa-i desfiintam pe toti si sa ramana numa blogari

    • da blogarii la ce sunt buni…sa arate cu degetul la seismologi si la altii ? pentru asta exista jurnalistii. hai sa desfiintam si blogerii.. 🙂

    • #23

      Pt comentariul asta chiar meriti 50 de lei. Fara misto de data asta!

    • #24

      da.buna idee. numai blogarii sunt utili. eu zic sa desfiintam si toate institutele de cercetare. aia ce fac? o ard aiurea. oricum nu descopera nimic, nu?:)

  10. relativ la constructia de cladiri noi seismologii nu sunt implicati direct. exista zone de risc (definite de ei) si o serie de parametrii asociati acestor zone ce trebuie integrati in calculele de structura facute de structuristi.
    in mare, in functie de zona unde construiesti, tipul de sol, tipul functiunii (un spital va avea un coeficient mai mare decat o casa sau o hala industriala, etc.) si multi alti parametrii vei avea niste valori ce iti influenteaza calculul structurii.
    deci eu zic ca e bun la ceva, doar daca te uiti la partea de constructii are un rol destul de important 🙂

  11. #26

    La japonezi astia au un rol important. Doar presupun ca o alarma data cu 30 de secunde inainte ajuta. Ca la ei aproape sigur exista sirene prin orase.
    La noi ?
    Intrebarea e buna. Intr-un numar mic care sa supervizeze o retea de senzori si raportare e ok. Dar daca numarul lor nu e chiar mic nu vad rolul lor.
    Si cam da, legat de comportamentul solului la cutremure se ocupa geologii. Exista niste harti seismice interesante pe tema asta.
    De exemplu unde locuiesc eu exista am cea mai mare valoare a acceleratiei la un cutremur de 6 grade richter.

  12. sunt cam tot atât de utili cât ghicitoarele în bobi, numai că alea ar putea preciza mai repede viitorul decât ei

  13. #28

    asta vine din stafundurile subconstientului?

  14. E prima oara in cativa ani de cand citesc Arhi, cand comentatorii il corecteaza pe Arhi, gen: “arhi, ai nevoie de seismologi. Arhi, seismologu’ e si geolog” … Arhi, ai vrut comentatori. Ti-ai intalnit nasu’ …

    Stii care e faza placuta in toata treaba asta? Faptul ca realizezi ca ai un public educat, care te corecteaza daca o iei pe cai abatute. Congrats. You’ve reached blogger Zen …

  15. Am avut de câteva ori curiozitati din astea legate de ce fac anumiti oameni la locul de munca. Cele mai multe erau de genul “de ce pana mea te platesc astia pentru cacatul asta ?” dar evident nu exprimate in viu-grai asa.
    Si de cele mai multe ori explicatiile sau povestile despre cele intamplate in locul respectiv de munca m-au lecuit o bucata de vreme de chestia asta.
    Nu zic ca n-or fi si destui care freaca menta da’ de cele mai multe ori chiar daca munca pare simpla exista diverse proceduri care-o complica suficient de mult incat sa-mi para rau si sa ma simt prost ca am judecat inainte de-a ști ce implica.

  16. #32

    Am trait in Magurele primii 20 de ani din viata.
    1. Pe seismologi ii platesti infinitezimal de putin comparativ cu cat platesti vile portocalii, rosii, trandafirii etc
    2. Cercetare – ca sa raspund la intrebarea naiva din articol.
    Inteleg ca frustrarea ta, indreptatita, e la adresa calitatii muncii lor. Uiti, poate, aspectul financiar: a) suntem o tara mica si destul de saraca, nu avem o suma prea mare de dat pe seismologi si b) suma aia pana sa ajunga la oamenii care muncesc efectiv mai trece prin tor felul de gheare politice si administrative. De aia fizicienii buni pleaca si din cei care raman 20% sunt patriotici-masochisti si restul mediocri (at best).
    [Dar nu votati oameni ca Nicusor Dan, ca nu avem nevoie de bani, investitori si responsabilitate. E mai important sa ne concentram pe criteriul palariutei de hipster.]

  17. De data asta voi fi scurt:
    1. in Romania, cutremurele intra la categoria “secret de stat”. Nu am gasit exact in legislatie o trimitere de acest gen insa cunosc cazuri cand s-a dorit a se avea o atitudine transparenta fata de public pana cand au sunat niste baieti interesati. Si cu ochi de o anumita culoare. Frica este mare si aici. Plus ca au avut belele si cei care au incercat, din proprie initiativa, sa adune informatie despre aceste fenomene pentru a informa populatia, atat cat se poate. Motivele pentru care se practica acest lucru ma depasesc.
    2. daca s-ar tine cont si de ce spun seismologii astia + aia de la INCERC (astia se ocupa cu structurile de rezistenta, testari si alte minuni – nu arhitecti sau ce le mai trece altora prin minte), daca statul nu i-ar lasa la categoria “extrem de facultativ”, poate aveam o mica garantie asupra noilor cladiri ridicate. Asa insa, daca n-ai o oarecare pasiune/pregatire/prieteni care sa te ajute in aceasta privinta, risti sa iei un apartament nou care sa aiba mai multe sanse sa devina amintire decat unul dintr-un bloc comunist, plin de gauri si apa infiltrata.
    3. aia cu aplicatia le apartine, din ce stiu, alora de la IRSA (fotonsas.ro). Dar stiu ca la ei costa vreo 9.99 EUR si, initial, a pornit prin sistemul de pagere (disponibil doar in Capitala) iar mai apoi s-a extins pe SMS. Insa tine cont ca durata de transmitere a unui SMS este, in medie, de aprox 8 secunde. Din 28 de secunde… este destul de semnificativ timpul scazut. Nu a trebuit sa le vanda nimeni secretul: este doar diferenta intre unda P si unda S ( ro.wikipedia.org/wiki/Und%C4%83_seismic%C4%83 )

    In fine, nu ma mira ca incepe sa se astearna fenomenul Haiti (uitarea colectiva in ceea ce priveste cutremurele) si la noi. Insa ma ingrijoreaza faptul ca trece tot mai mult fara un seism mare. Aici timpul lucreaza clar in defavoarea noastra. Dar asta am mai explicat-o, oarecum, cu alta ocazie.

  18. Ăștia sunt parte din ceva rețea modială care țin sub observație activitatea seismică. Nu e așa simplu să-i trimiți în șomaj.

    Dar pot să mă leg în schimb de n alte motive pentru care nu am avea nevoie de mai mulți funcționari publici decât UK, deși populația româniei e de trei ori mai mică? Ăla da căcat.

  19. Pentru că știința, ca element al culturii specifice omului nu se poate materializa decât prin intermediul cultivării ei. Mai precis, pentru că dacă nu ai în România seismologi care și-au rupt creierii învățând și geologie și fizică, n-o să vină nimeni din afară să interpreteze datele din Vrancea și să tragă niște concluzii.

    Al doilea motiv, la fel de abstract și opus abordării tale instrumentaliste este că omul trebuie să-și cunoască mediul natural. Nu ca să îl stăpânească, ci să găsească metode de a trăi fără să creeze dezechilibre. (Adică să știi unde și cum să faci casa, așa încât ca să nu cadă pe tine când vine cutremurul)

    Și cel de-al treilea motiv, în ton cu judecățile de valoare exprimate de articolul tău: Cum altfel ar ști locuitorii din Dristor dacă e cutremur sau trece metroul?

  20. #36

    eu zic ca astia urmaresc placile tectonice ca sa stie cum sa imparta petrolul. una mie, una tie….