Contul meu
Prima mea carte a fost Allen Carr-In Sfarsit Nefumator(chiar m-am lasat timp de 8 luni dar prostia mo facut sa ma reapuc din nou) Si a doua carte a fost Interviu cu un vampir de Anne Rice(am vazut filmu demult si chiar mam mirat ca exista carte am citit-o si de atunci tot citesc carti
Numai la colegii noștri intelectuali de pe tpu.
Eu nu reușesc să înțeleg cum trec tipii ăștia prin școală. În vremurile demult apuse, numite pe vremea mea, aveai la școală niște chestii numite lecturi obligatorii.
Adică trebuia să citești Slavici, Rebreanu, Eminescu, Nichita, dădeai niște lucrări, teze, erai întrebat la oră din ele, scos la lecție etc. Nu prea aveai cum să fentezi cititul.
Pe de altă parte, nici nu găseai referate gratis pe net. Oh wait, nu aveam net…
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
Orson Scott Card – Jocul lui Ender.
Fac parte din cei care n-au citit niciodata o lectura pentru scoala. Temele abordate nu mi s-au parut interesante deci am refuzat sa imi pierd timpul cu asa ceva. Am avut cateva tentative, dar dupa primele 10 pagini m-am potolit.
NOU
now i get it…
NOU
@Hanzo: Ok cred ca tie iti trebuie genul asta de lectura
bathroomreader.com/
Se emit cu role de hartie igienica impreuna. Vei vedea pe partea dreapta a website-ului lectura de WC pe care o poti cumpara. Sunt si carti si pentru copiii care doresc sa citeasca pe WC
NOU
hai, ma, chiar mormoneala aia…am citit si io xenocid si inca vreo doua din serie, dar…destul de slabute, chiar daca au momentele lor. mi-e groaza de aparitia filmului, anu’ asta 🙂
daca vreti serii sf recente, incercati saga commonwealth de p.f.hamilton(care macar e englez).cel mai realist construit viitor peste care am dat in vreo carte sf. asta daca accepti cele doua mari descoperiri (care vor avea loc in urmatorii 40 de ani in carte) pe baza carora a fost conturat. si te face autorul sa le accepti. de exemplu, exact cum noua ni se pare banal sa ne bazam atat pe electricitate fata de cum ar privi chestia asta unii de acum 200 de ani.
NOU
Arhi, nu am ce face daca toata literatura romaneasca care se preda la scoala se bazeaza pe conditia taranului, nu am crescut la tara si nu am cum sa inteleg genul asta de literatura. In plus eu am fost cu stiinta si numerele, inclinatie si creativitate literale sau artistice nema dar daca vrei inmultiri cu numere de 3 cifre in minte sunt omul tau.
NOU
Harap Alb la 4 ani. Si care zici acolo ca literatura romaneasca inseamna numai “conditia taranului”, imi pare ca cunosti literatura romaneasca numai din cartile de comentarii. Daca atata lucru vezi in “Morometii” sa zicem, atunci e momentul sa renunti la ochelarii de cal sau la latul pus de scoala.
Si io sunt cu stiintele exacte, dar nu poti sa fii un om echilibrat fara sa ai macar oleaca si de colo si de colo.
NOU
Viitorul tarii este luminos! Imi creste inima ca voi gasi de lucru in continuare cu asa generatii fara carte. Pe de alta parte, imi sta inima cand ma gandesc ca din banii lor voi sta la pensie.
NOU
daca tu pe asta te bazezi…
NOU
Ce vrei sa faci cu pensia?
NOU
@cartus: La ce pensie vei sta bre? Zi-mi si mie sa nu mor nestiutoare. N-ai citi destul ca sa analizezi ce se va intampla.
NOU
Ca tot e vorba de pensie. Voi va puneti un ban deoparte pentru pensie? Sau va bazati pe ce da statul?
NOU
Mda.
Nu sunt multe de spus cu privire la citatul tau…
Pe vremea noastra, nu erau – cum spuneai si tu – referate sau net. Aveai putin noroc daca aveai o sora sau un frate mai mare, de acolo puteai specula ceva.
In schimb, eu consider ca lecturile obligatorii de atunci au fost cu adevarat o miscare inteligenta facuta.
Pentru mine fisa de biblioteca era un lucru cu care ma mandream, deoarece ajungeam destul de des sa o schimb cu alta noua pentru ca se umplea de cartile pe care le luam de la biblioteca.
Sa revin putin la titlul tau, si nu la modul ironic: prima care citita, jur ca nu mai stiu. Probabil a fost una din lecturile obligatorii ( sarim peste cele de desene sau basme de pe vremea cand eram copilasi).
Prima carte citita din proprie initiativa – probabil ceva de Jules Verne.
NOU
haha
@sirdevil: parca ma vad pe mine =))
NOU
jules verne-capitan la 15 ani si insula cu elice erau pe lista lecturilor suplimentare de vara (clasa a 5-a, 6-a?). aveam o lista de la profesoara de romana si cand ne intorceam la scoala trebuia sa`i prezentam caietul cu rezumatul cartilor citite.
NOU
Vorba lui Maddy: si eu am inceput cu Verne, Dumas, Sadoveanu dar prima si prima carte a fost o culegere de povesti a lui Slavici din biblioteca lui tata( el e putin spus pasionat de carti-norocul meu).Sa mai zic ca am si acum vreo 3 almanahuri Cutezatorii si o gramada Lumea si Stiinta si tehnica.Vremuri faine…din pacate acum nu prea mai citesc deloc…
NOU
Interviu cu un Vampir chiar mi-a placut :)). Prima citita cred ca a fost Legendele Olimpului.
NOU
Dupa ce am stat vreo 5 minute si m am gandit, recunosc faptul ca…nu mai tin minte :))
Sa fi fost ceva din seria “Povesti nemuritoare”? Sa fi fost un Jules Verne? Inclin pentru Verne…desi n as putea baga mana n foc.
NOU
Jules Verne era prea greu de citit pentru varsta la care m-am apucat de citit.
Asa ca am inceput cu “Capra cu trei iezi” dintr-o carte mare si colorata. Jules Verne a venit mult mai tarziu.
NOU
In liceu eram coleg de banca cu o tipa care luase locul 1 la olimpiada de romana pe tara (2 ani la rand). Necitind Ion nu reuseam sa retin din barfe care e Ana si care Florica asa ca imi rog colega sa imi explice putin. Sinteza ei literara a fost “pe una o iubea si pe alta o futea”. True story…
NOU
Corect ar fi fost: pe una o futea si cu alta se insura! 🙂
NOU
Cred ca raspunsul pentru orice mandru exponent al generatiilor preapocaliptice este “habar nu am”, raspuns identic si pentru intrebarea “cate carti ai citit?” – ironic cum generatiile mai tinere o sa para mult mai sigure pe ele, venind cu raspunsuri clare si imediate “how to be a bilionare in 3 pasi jumate” “2 dar o sa mai citesc”
NOU
povesti cu zane, aveam vreo cinci ani si citeam catarat pe o minibiblioteca. Nu ma intreba de ce, ca nu mai tin minte 🙂 dar am o fotografie pe undeva prin casa.
NOU
Prima carte citita?
ABECEDARUL! si dupa aceea nu mai tin minte pana la Cuore, prima carte citita obligat/fortat.
NOU
ceva carti de poezii pentru copii pe care le`am imprumutat de la biblioteca scolii dupa ce am invatat sa citesc.
prima carte consistenta (dpdv al paginilor si actiunii) citita a fost Legendele Olimpului, in clasa a 5-a.
acum citesc primul volum din Game of Thrones si imi place la nebunie!
NOU
prima carte pe care am citit-o eu integral a fost “Cartea junglei”. Aveam 5 ani jumate, maxim 6 ani. Am fost cititor fruntas la Biblioteca Judeteana Arges timp de 4 ani la rand.
NOU
Ce modest…
NOU
Am inceput in clasa intai sa citesc-se mirau invatatoarea si mama ca imi place sa citesc! Prima carte citita cred ca a fost Povestile lui Ion Creanga dupa aia a urmat Robinson Crusoe, Colt Alb etc.
P.S. Eram cel mai bun la citit in clasa! Citeam vreo 10 carti lunar asa mult imi placea! De atunci am lasat-o mai moale dar intr-o buna zi o sa ma apuc din nou!
NOU
you a troll, right?
NOU
e serios…
NOU
Eu nu am citit nici o care. E obositor sa citesti de aia prefer filmele cu vocea in romaneste ca e mai usor sa intelegi. daca nu e filmu in romaneste o pun pe mama sa imi citeasca subtitrarea ca e greu de tot sa citesti. ma pus la scuala odata s-a citesc pe unu sadovesky parca ceva cu niste ciobani si o femeie nebuna da nu am putut mai mult de 2 randuri. cititu e pentru astia batrani noi generatia noua avem telefoane cu detoate nu mai trebuie sa fi tu destept.
NOU
da. nu mai e ca pe vremuri cand ti-o futea unu cu laptop
NOU
E simplu: nimeni nu verifica asa-zisele “lecturi obligatorii”. Ati citit? Daaaa. Ok, trecem mai departe…si preda lectia, fara sa se intereseze daca aplaudacii chiar stiu despre ce se vorbeste sau rumega visatori niste ciunga, jucand Angry Birds.
Nu mai stiu prima carte citita, citeam in prostie oricum. Mama imi citea jumatate dupa care ma lasa sa termin eu, daca ma interesa. Oricum, inainte de clasa I, Legendele Olimpului, Hobitul, etc. Prin clasa I citeam Ciresarii, si nu intelegeam de ce fanele Andre ma exilasera din grupul lor “cool”.(Liceu de muzica, presupus fabrica de intelectuali).
NOU
Si eu mi-amintesc de Legendele Olimpului, prin clasa a II-a, cred, dupa ce epuizasem toate cartile de povesti (va mai amintiti ciclul Traista cu Povesti sau Povesti Nemuritoare?)inca dinainte de-a incepe scoala… Si Carte Junglei sau Singur pe lume si 1001 de nopti, tot cam pe-atunci… Sau Alexandre Dumas care mi-a “ocupat” tot ciclul secundar.
NOU
Legendele Olimpului. Mama, ce mi-a mai placut. Citeam tone de carti de-i exasperam pe ai mei. Acum, ma uit la fi-miu care doar cu amenintari mai pune mana sa citeasca ceva din lecturile obligatorii clasei a noua. Si in plus scrie ca un analfabet, fara cratima, majuscula si altele desi l-am invatat. Intrebarea asta a ta e clar ca ne este adresata noua, generatiei care am copilarit in vremea raposatului.
NOU
Inainte de clasa I-a eram client al bibliotecii (nu va stresati, era greu, dar placut). Cu fie-miu am avut tarantele mari, l-am convins printr-o stratagema: i-am citit cateva pagini din 35 Mai,de Erich Kastner (sper ca retin bine), dupa care am ramas imun la pretentiile lui de a-i citi restul. Asa s-a apucat si el de citit (nu ca acum ar fi vreun performer), ceea ce m-a multumit. Cred ca, apropo de prima care, citeam Povesti Nemuritoare pe paine, aveam zeci de volume (si ascultam “placi” cu Ursul pacalit de vulpe si alte povesti).
NOU
De multe ori stau si eu si ma gandesc, daca aveam si noi net pe vremea noastra, mai citeam atat? Pentru ca si eu citeam cartile pe banda. Ce lecturi obligatorii? Pe cand primeam lista cu lecturile obligatorii eu incepeam sa ma mandresc ca marea lor majoritate erau deja citite de mine, ba chiar eram si putin suparat ca pe lista nu apareau si alte carti pe care eu le consideram demne de citit.
Sincer, nu mai stiu care a fost prima carte citita, pentru ca a fost de foarte mult timp, insa tin sa-ti multumesc inca odata pentru folderul de dropbox pe care l-ai facut public pentru o vreme, pentru ca mi-ai redat o foarte veche pasiune: cititul.
Insa am si eu o intrebare pentru tine: cum facem ca sa le insuflam aceasta pasiune si copiilor nostrii care sunt deja inconjurati de tablete, telefoane si youtube? Planul tau care e? Ca al meu e inca neclar si asta ma sperie. Mie mi-e teama ca feciorul meu nu o sa simta fiorul si misterul Insulei misterioase, pasiunea, prietenia si vitejia celor 3 muschetari (bine, patru) sau nu o sa rada alaturi de Extravagantul Conan Doi asa cum am facut-o noi. Cum ii facem sa citeasca cartile, nu sa se uite la ele in 3D?
NOU
Hmm, prin grupa mijlocie stiu ca ma scufundasem serios in hegel si heidegger, asta dupa dezamagirea provocata de ispirescu .In rest ,audiobook-uri la 33⅓ rpm cand imi oboseau ochii si doream sa raman totusi pe acest taram fermecat.
NOU
Nu-mi amintesc care a fost prima, insa citeam “la greu” pe vremea aceea (aveam abonament si la biblioteca scolii si la cea oraseneasca – si abuzam de ele). Mna, pe atunci nu aveam prea multe alternative in ceea ce priveste petrecerea timpului liber.
Imi amintesc si de “temele de vacanta”, lista cu lecturi obligatorii. La inceputul scolii trebuia sa prezentam caietul cu conspecte.
Ehhh! “…Unde esti, copilarie,/Cu padurea ta cu tot?”. 🙂
NOU
Sa-mi bag piciorul daca mai stiu care a fost prima carte. Dar nici n-am citit doar o carte sau doua, ca sa le tin minte…
NOU
ba da ce de culturilizati paicia. da programu` teve nu era bun, navea litere? si avea si poze cu gagici (in `90, ca sunt tanar, domle, tanar)
pff, povesti nemuritoare, bre, povesti nemuritoare
NOU
Fram ursul polar-la 6 ani. Apoi am tot citit. Lecturile obligatorii(alea care au fost pentru bac) prefer sa le citesc acum, cand nu mai sunt obligatorii, nu ma mai constrange nimeni sa le termin in 10 zile si le citesc de placere.
NOU
The Hunger Games (3 carti). Am exclus cartile citite in scoala deoarece acelea trebuiau citite, aceste 3 carti le-am citit din placere.
NOU
Singurul roman obligatoriu citit la vremea lui a fost “Baltagul”, a fost si singurul care chiar mi-a placut.
Primul material citit a fost “Bamse”, era o revista de benzi desenate, apoi am trecut pe “Mikey Mouse”. Aveam vreo 4 – 5 ani. Asa am invatat de fapt sa “citesc”, o puneam pe maica-mea sa-mi citeasca si retineam cuvintele. Ce n-as da sa mai am memoria de atunci.
La gradinita luam dupa mine 2 carti, una cu basme populare si una cu “Ivan Turbinca”. Pe cea cu Ivan o mai am si acum 😀
Apoi am gasit revistele porno ascunse de taica-miu, asa am invatat cum sta treaba cu sexul, cu perversiunile sexuale, bolile venerice, metodele contraceptive, etc.
Intre “Sexy Show” si “Recreatia Mare” am citit si prima biblie, era o varianta ilustrata, probabil mai light asa. Ce ma mai infuriau nedreptatile comise de acel dumnezeu bun si iubitor.
In dormitorul mare avea gazda noastra depozit de carti, timbre, reviste si altele d-ale gurii. Mi-am bagat nasul prin toate. Acolo l-am gasit pe Anton Pan cu “Povestea Vorbii”, dar fugeam de versuri ca de ciuma. Nu mi-a placut niciodata poezia, cu exceptia poeziilor de George Cosbuc, i-am lasat pe profesori masca prin a 3a cand le-am recitat Regina Ostrogotilor pe dinafara.
Cand mergeam in vacanta la tara citeam tot ce prindeam, de la reviste pentru femei pana la carticele cu bancuri. Imi amintesc vag de ceva numit “Stiletul” dar in mare parte cartile bunicii erau cam grele pentru mine.
Prin clasa a 8a am reusit sa-mi fac in sfarsit fisa la biblioteca, am devenit obsedat de Lovecraft si Serge Brussolo, ma rog de horror si SF in general. In perioada aia devenisem total antisocial, citeam pana-mi ieseau ochii din cap si nu mai ieseam din camera nici sa mananc, se rugau ai mei de mine sa mai ies p-afara sa beau cu prietenii. Cred ca atunci am abandonat definitiv crestinismul, deja ma indoiam de tot ce credeam ca stiu despre lumea din jurul meu, despre bine si rau, dumnezei si alte cele.
Tot de la biblioteca am luat si “Exorcistul”, si mi s-a parut ceva extraordinar de tare ca gasesc cuvinte vulgare intr-o carte.
Consider ca am citit destul, mai ales in adolescenta. N-am citit in schimb nimic din ce mi s-a impus, am o problema cu autoritatea, daca mi se impune ma scarbesc instant si zic pass. Oricum nu ma prea fascineaza viata taranului roman, mie sa-mi dai demoni sau martieni si-s cel mai fericit!
NOU
Daca dupa Hanu-Ancutei m-a apucat pofta nebuna de Pui la ceaun si vin la ulcica, dupa ce am citit Baltagul aveam pofta doar de peste prajit cu bere.
Cum ba, Gheorghita, sa strambi din nas ca e berea amara?? Muciosule! Si mai dam o halba peste cap… 😀
A, si dupa ce am terminat Imparatul mustelor, am injunghiat porcul. Mi s-a parut cea mai buna carne de ” mistret ” gustata vreodata. Cred ca sunt putin influentabil.
NOU
Prima, prima carte pe care am citit-o a fost Vrajitorul din Oz. Din cartea aia am si invatat sa citesc. Dupa aia am citit nenumarate in clasele 1-4. Din gimnaziu a inceput porcaria cu lecturile obligatorii si mi-a cam omorat placerea pentru citit. Am redescoperit-o abia acum la facultate cand nu mai am asa mult timp si mai mult de o carte pe luna nu apuc sa citesc.
NOU
Legendele Olimpului – Zeii, pe la 5 ani.
NOU
Prima carte? Pe la sase ani povestile lui Ispirescu si Creanga. Apoi pein I-IV d-astea “no-name”: Fram ursul polar, cam tot de Hans Christian Anderson, Gulliver, Comoara din Insula, Alice in Tara Minunilor, etc.
NOU
“No-name”? Cum adica?
NOU
Fram ursul polar este o carte traumatizanta. A nu lasa copiii sa puna mana pe asa ceva! Mai bine le dai un film porno. Eu am plans cand am citit Fram ( la o varsta foarte frageda ) si am stat suparat vreo doua saptamani. Nici sa mananc nu mai aveam chef.
NOU
cred ca no name in sensu ca n-aveau numele autorului in titlu 😀
NOU
Prima carte pe care am citit-o a fost o mie si una de nopti, in paralel incepusem si legendele olimpului, dupa ce am dat de gustul lecturii, nu prea mai vroiam sa ies la joaca.
NOU
Prima carte pe bune pe care am citit-o (nu povesti, poezii, nuvele etc, ci carte cap coada) a fost “aventurile lui tom sawyer”, in clasa 1. O tin minte pentru ca am citit-o de vreo 10-15 ori :))) Aveam asa o pasiune pentru citit ca era jale cu mine, trebuia maica-mea sa ma caute prin buda si pe sub paturi, ca ma ascundeam sa citesc. Cu toate astea cartile care erau obligatorii pentru scoala nu le-am citit cu placere. Cred ca aveam o problema cu conceptul de “obligatoriu”.
NOU
De cand cautam numele cartii cu fumatul, fac si astia de la tpu ceva bine. Cred ca prima carte citita a fost Biblia, am ramas cu impresia ca e un SF magnific…sa vina inchizitia!!! S-au mai schimbat conceptiile intre timp oricum.
NOU
pe vremea mea NU FACEAM GRESELI DE ORTOGRAFIE PE CARE APOI LE PUBLICAM…wtf man? dobitocul ala nu da macar un google search daca e nesigur cum sa scrie?
NOU
De unde nevoia asta sa aruncam cu rahat in oameni, ma intreb si eu ca prostul. Tu ai scris cu litera mica la inceputul propozitiei si ai continuat cu greaseala dupa semnul de intrebare. Dupa logica ta si tu esti la fel de dobitoc, nu? Si eu la fel pentru ca am scris “greaseala”, corect?
NOU
posibil ca google search să-i fi spus că e corect, tpu e printre favoriți la căutare 😀
NOU
comentariul meu răspunde la Karmapolitice, nu la Mihaius; el are o problemă cu design-ul
NOU
Pentru noi astia mai vechi ( sa nu zic mai batrani) e greu de spus care a fost prima carte… De ce?
Pentru ca s-a intamplat foarte de mult…
Cam de cand am invatat sa citesc, am tot citit carti… N-am tinut o evidenta – deci nu stiu sa spun care o fi fost prima…
Noi citeam pentru ca altceva nu prea aveam de facut…
Ocupatiile din vacante erau: fotbal cu vecinii, citit, asculatat viniluri ( de tot felul) si cam atat…
Cam din cauza asta noi n-am fost obezi si mai stiam si cate una alta…
NOU
P.S-nu mai stiu exact prima carte dar printre primele au fost basmele lui Ispirescu si varianta veche a lui Eusebiu camilar pe care am vinat-o pe net pina am gasit-o de curind, a celor o mie si una de nopti
NOU
vreau si eu
NOU
Cred ca…. Danila Prepeleac 😀
NOU
Legendele Olimpului 🙂 Si urmatoarea din ce imi amintesc, Aventurile lui Huckleberry Finn, pe care insa nu am terminat-o. Drept pentru care, oricate carti as fi citit dupa si cu oricate carti m-ar fi vazut taica-miu in mana, mereu mi-a spus (chipurile m-a tachinat) ca nici macar Huckleberry Finn nu am terminat 😀
NOU
Fix aşa fac şi eu cu soră-mea cu Robinson Crusoe: “eh, ai citit şi tu Robinson Crusoe în 2 ani…” :))
NOU
“Prima mea carte a fost Allen Carr-In Sfarsit Nefumator” – Eu cred ca de fapt e un copil precoce. S-a apucat de fumat la 5 ani. La 6 s-a lasat.
NOU
la 7ani s-a plictisit si de futut. oricum nu era niciodata sigur ce se intampla, ca era mort de beat 🙂
NOU
Jur ca nu eu am scris mesajul ala! 🙂
NOU
prima carte citita a fost “Povesti, povestiri si amintiri” de Ion Creanga si a doua “Din lumea celor care nu cuvanta” de Emil Garleanu, cred.
NOU
” Garleanu ” ? Emil Gradinescu, poate. Si se numea ” Interviu cu Gica Hagi “
NOU
dani corban,
buahahahahaha, interviu cu gica hagi:)))))
NOU
rautacisme…
NOU
Prima carte? 8-9 ani Tom Sawyer, imi citea mama si cand ajungea in toiul actiunii subit avea de facut ceva, si ma lasa in suspans, asa ca am terminat-o singur. De atunci am tot citit dar pot spune ca lecturile obligatorii pentru scoala le citeam in scarba, nu ma atrageau deloc. Acum am evoluat, la scarbici ascult audiobooks, deoarece nu imi mai permite timpul liber pentru un hardcover decat din an in paste.
NOU
Jules Verne – Insula Misterioasa – superba, misterioasa, tot ce mi-a trebuit. Dupa imi aduc aminte ca au urmat Dosarele X – Anticorpii, Ruinele etc., dragute.
NOU
mysterious island is mysterious
NOU
plus ca trebuia sa citesti intai (spoiler alert?) prequel-urile copiii capitanului grant si 20.000 de leghe sub mari
NOU
Miklos, tu pari omul citit, care a strans multe carti pe acasa. Imprumuta-mi si mie, te rog, Proclamatia de independenta a Ţinutului Secuiesc. Am tot cautat-o prin librarii si nu o gasesc 🙁
NOU
nem
NOU
Povesti nemuritoare.
In alta ordine, we are fucked my friends! Citez din intelepciunea tpu, acest futti fresh plin de cancer al adolescentilor cu creeer m4$uR4t in ram:
“Salut TPU. Mama m-a pus sa analizez niste verbe si nu stiu sa le fac.As vrea sa mi-le analizati …Daca mia-ti analiza verbele corect Va-s i recunascator”
“Salutare TPU, am de facut un proiect la Chimie in care trebuie sa scriu 2 poezii:1 despre Sulf 2 despre Oxigen va rog TPU, nota mea depinde de voi:)”
Bonus:
“Buna TPU. Eu am 14 ani si pe 10 se implineste o luna de cand mi-a venit ciclul si inca nu mi-a trecut ”
“Salut TPU! Stiti cumva sufixele si prefixele din franceza! Am un exercitiu si nu reusesc sa il fac! Dau funda!”
“E in regula daca la maturitate bei lapte de la sanii unei femei? e sanatos?”
NOU
ultima e…mama lor
NOU
Mihai Creanga!
stiri.rol.ro/care-este-ultima-carte-citita-interviu-super-amuzant–855197.html
NOU
si eu am inceput cu povesti si povestiri samd insa prima mea carte asa zis serioasa a fost Winnetou. am citit toate cele 5 volume intr-o saptamina. cind a aparut filmul la cinematograful din cartier cred ca l-am vazut de 15 ori intr-o saptamina. 🙂 dupa Winnetou au mai fost si alte carti de Karl May, am citit tot sau aproape tot de Alexandre Dumas, am trecut la Joule Verne si George Sand ca sa ma axez pe romane politiste la un moment dat. am citit o groaza de carti de Rodica Ojog-Brasoveanu. ce de amintiri :))
NOU
aiurea,
da, karl may a fost “the one” si in copilaria mea. ce amintiri frumoase.
NOU
Treasure Island by Robert Louis Stevenson
NOU
Chiar dacă am încercat de vreo trei ori, niciodată nu am putut citi până la capăt cartea aia. Nu m-a acaparat absolut deloc…
NOU
sergiupaven.files.wordpress.com/2011/02/habarnam1.jpg
pandoras.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/01/cepelica.jpg
NOU
Singur pe lume de Hector Malot.
NOU
dacă-ți spun că de un semestru și-o lună de clasa VII-a fi-mea a făcut 2 lecții de literatură la ore, mă crezi ?
Au avut niște lecturi obligatorii, nu i-a mai întrebat nimeni de ele…
NOU
dupa aia ii plangem pe sarmanii profesori…
NOU
Gargantua si Pantagruel, Singur pe lume, Invitatia la vals, Legendele Olimpului, O lume disparuta, Micul Print… eu astea tin minte ca au fost printre primele. Era o perioada cand citeam orice gaseam aiurea prin casa, eram ft mica, nici nu incepusem scoala :)) A trebuit sa le recitesc dupa cativa ani ca sa le si inteleg.
NOU
da, la gargantua si pantagruel era cartea aia cu coperti tari, editata pt copii…sau ai citit direct traducerea variantei originale? ai mei n-au vrut sa ma lase cand am dat si peste ea, la cativa ani dupa ce citisem cea pt copii.
NOU
Karl May, trilogia Winnetou si dupa aceea Old Surehand. In limba germana, pentru ca nu aveam carti in limba romana acasa.
Pot sa spun ca pana la varsta de 16 de ani nu am citit deloc carti in limba romana, altele decat manualele scolare de limba romana.
Eu am fost la sectia germana din gradinita pana in clasa a 8-a si apoi si la liceu doi ani, dupa care am plecat cu familia in Germania.
Absolut toate materiile le-am invatat in limba germana. Si peste 90 la suta din cartile citite de mine sint in limba germana.
Cand scriu in limba romana inca mai construiesc propozitiile fix asa cum le-as scrie in germana. Este un handicap de care inca nu am scapat, din pacate…
NOU
Tu crezi ca cine a dictat ce scrie in paragraf stie sa citeasca?
NOU
Imi place la nebunie sa citesc, dar majoritatea cartilor din programa scolara mi s-au parut plictisitoare. Pe Sadoveanu il urasc, e cel mai plictisitor scriitor, pe al carui text am pus vreodata ochii. Mi-a placut, in schimb, Morometii, cartea mea preferata, prima parte doar, a doua e naspa.
NOU
nu ai citit fratii jderi, nicoara potcoava
NOU
NU ti-a placut Hanu-Ancutei ? Geniale descrieri si detalii plasate perfect. Chiar aveam impresia ca sunt la o masa din lemn masiv si am in fata ditai puiul la ceaun si beau vin dintr-o ulcica din pamant. Si atunci cand eram cu adevarat in fata unui pui la ceaun si a unei ulcele cu vin, savuram cu asa o pofta…mmm. Nu conta in ce bodega ordinara intrasem si ce posirca de vin beam. In mintea mea, eram in Hanul Ancutei si beam cel mai bun vin, natural, din struguri nobili.
NOU
karl may m-a plictisit. in sadoveanu macar erau peisajele mai faine.
NOU
@trololo
da, descrierile il salveaza pe sadoveanu. ca si pe tolkien cu stapanul inelelor (ca hobbitu’ are si haz)
NOU
Pfoai! Sadoveanu baga niste detalii de zici ca esti acolo.
Astuia nu-i place natura.
NOU
ubercool e din ala care nu citeste daca nu are pagina multe linii de dialog; cum sa nu iti placa ma Sadoveanu, copil fiind?
NOU
Ce-am citit inainte de a merge la scoala, adica pe la 6 ani: Heidi – fetita muntilor, Fram – ursul polar, ambele editii cartonate, mari, cu multe poze. Fratii Grimm – povestiri diverse (Craiasa Zapezilor, Hansel si Gretel, Fetica cu chibrituri), Cartea Junglei – dar cred ca era o editie prescurtata, o adaptare de maxim 50 pagini. Restul le-am ascultat la pick-up: Prezlea cel voinic, Punguta cu doi bani si alte basme ramanesti asemenea.
Acum la 26 ani, am perioade si perioade, imi plac autorii japonezi – citesc cateva din alea, aflu despre autori, despre cultura. Am avut un an de mi-au placut autorii enlezi, si am citit la greu Fowles si Faulkner si altii. Acum sunt in faza Agatha Chrstie, am citit vreo 12 din 20 cate am luat.
NOU
in fond nu prea aveai dc sa fentezi cititul, bine-nteles ca nu ma refer la citit Sadoveanu din placere… dar cand citeai Aventurile lui Tom Sawyer, Colt Alb, Print si cersetor… si alte bucurii ale copilariei era alta viata :D. PS> prima carte citita cap coada a fost Aventurile lui Tom Sawyer, iar a doua a fost Aventuri din copilarie. 😀 Inca din perioada copilariei am fost invatat de parinti sa citesc aproape zilnic, chiar aveam un loc special in care imi puneam cartea care o citeam in acel moment. Acum am ramas cu obiceiul acesta si citesc aproape zilnic… in medie cam un roman la 2,3 saptamani. 😀
NOU
Povesti de Hans Christian Andersen. Nu mai stiu exact varsta, 7-8 ani, p-acolo 🙂
NOU
20.000 de leghe sub mări – Jules Verne
NOU
O poveste cu un Hobbit, Aventurile lui Habarnam, Comoara din lacul de argint, Vantul prin salcii, cartile lui Jules Verne, Cei 3 muschetari. Cam astea au fost primele citite.
NOU
Comoara din Insula de R.L. Stevenson. Eram clasa a doua. A urmat apoi tot ce am prins Jules Verne(~30 de volume). Apoi Asimov, Orson Scott Card(Seria lui Ender). Prin clasa a opta am citit toata seria de povestiri de razboi a lui Sven Hassel. Am recitit-o acum 2 ani cu o deosebita placere. In liceu am citit tot ce trebuia (Baltagul, Jderii, etc.). Dupa asta am inceput cu carti istorice de genul Regilor Blestemati ai lui Maurice Druon. Astea sunt doar cele de care imi aduc aminte clar ca mi-au placut mult.
NOU
A mea a fost ori Colt Alb a lui Jack London, ori Winetou a lui Karl May.
NOU
Pai pe vremea mea daca nu veneam cu cartea citita la ora, ramineam pe vara. Atit de dur era profesorul.
Si atit de motivant inmcit am citi Ion intr-o noapte. Si a doua zi ghici ce? M-a ascultat toata ora din cartea aia.
A mai fost ceva amuzant cind am tras rapid trei sf-uri intr-i noapte. Doar ca a doua zi aveam teza la romana si nu m-am prezentat. Nasol o fost 🙁
Cit despre prima citita: Povesti Nemuritoare de Ispirescu. Sau vreun curs de franceza.
NOU
“fat frumos din lacrima” – erau niste carti de basme tiparite cu litera mai mare, special pentru copiii de clasa intai care de-abia invatasera sa citeasca.
“povestea frumoasei hacicazuki – basme japoneze” – asta a fost o provocare, fiindca povestile erau savuroase, dar literele pareau minuscule; deh, editie “biblioteca pentru toti”….
NOU
Hai să n-o dăm iar pe-aia cu pe vremea mea… Ține și de fiecare. Unora le place să citească, altora nu. Am avut colegi care n-au citit mai mult de 2-3 cărți în total, și nu par să sufere din cauza asta.
NOU
Un creier de gelatina nu are cum sa sufere!
NOU
De ce creier de gelatină? Tu crezi că mecanicul auto genial, ăla care știe să-ți repare mașina din orice poziție, a citit neapărat mult la viața lui? Asta nu-l face prost. Creierul lui se mulează mai bine pe țevi sudate și arbori cotiți decât pe romane istorice.
NOU
Genul asta de oameni au diplome….stim!
NOU
Cred ca a fost “Per cel norocos”.
NOU
:)))))))))))))))))inca mai am cartea aia in biblioteca
NOU
Aventurile lui Habarnam si Legendele Olimpului au fost printre primele, Aventurile lui Nils Holgersson…nu am citit Jules Verne , nu m-a pasionat deloc desi in clasa intai am primit ca premiu Insula cu Elice(din care am citit cateva pagini si am renuntat.
NOU
cei trei grasani ai citit? sau doctorul aumadoare? nu de alta, dar erau rusesti, ca habarnam, au aparut cam in aceeasi perioada si semanau ca format in care erau tiparite. cei trei grasani erau niste tirani care conduceau o tara imaginara si, treptat, abuzurile lor duc la o revolutie. cred ca am citit-o la 6 ani, prin ’89. asa ca, cand a venit revolutia , i was like…duude 😀
NOU
Nu, nu le-am citit, cred ca Habarnam a fost singura ruseasca .
La un moment dat am citit Ciresarii iar dupa revolutie cand am vazut filmul am fost foarte dezamagita pentru ca nu corespundea deloc cu ceea ce imi imaginasem eu.
NOU
Eu stiu ca m-am minunat de cum era evitata orice referire la regim in cartile Ciresarii. S-ar putea ca ”tovaras” sa fi fost folosit in medie o data pe carte, dar nu sunt sigur. Poate l-a evitat complet. Nici de ”pionier” sau ”militie” nu-mi amintesc, desi trebuie sa fi fost mai greu de nefolosit. Oricum, la cum au fost scrise puteau sa se si petreaca intr-o Romanie dintr-un univers paralel, din care rusii s-au retras cu comunism cu tot, ca din Austria.
NOU
ohoo doctorul aumadoare…mi`a placut cartea aia cand eram copil, avea si ilustratii frumoase dar s`a pierdut. am gasit un exemplar identic la un anticariat pe net in urma cu 3-4 ani si l`am cumparat. mare bucurie.
NOU
Vrajitorul din Oz a fost prima. Si desi pana la finalul liceului aveam sute de carti citite, niciodata nici macar o data n-am citit ceva din lista cu lecturi obligatorii. Am incercat, dar… Hortensia Papadat Bengescu sau De ce iubim femeile , sa si le bage profa in cur.
NOU
ce, te pune acum la scoala sa citesti de ce iubim femeile? mai bine orbitor (muahaha; mue dinamo)
NOU
Cărtărescu ala e rasuflat rau. Imi explica mie cum face polonicul sex cu ceasca de cafea. Un obsedat!
NOU
nu stiu, n-am citit de cartarescu ce a citit badea. da’ orbitor merita. si numa’ pt ca la ultima parte a celei de-a treia carti te pisi pe tine de ras.
NOU
Prima carte citita a fost Carbonel de Barbara Sleigh, apoi am citit Gargantua si Pantagruel, Legendele Olimpului etc.
In liceu nu am citit mai mult de 10 carti, ma enerva la culme ca trebuia sa descriu personajele, sa spun ce a vrut sa zica scriitorul/poetul bla bla. Mai mult ma enerva ca se exagera foarte tare cu prostiile iar mie nu mi se parea mereu ca autorul dorea sa transmita ce ne spunea noua proful…
Dupa ce am terminat liceul am inceput sa scriu, mai intai poezie iar apoi timid proza. Mi-a trecut si nebunia asta…
Acum citesc “Cold hard truth” de Kevin O’Leary
NOU
morcoveata,jules renard.ma iau fiorii cand imi aduc aminte,vad si acum coperta…..
NOU
Stau ca proasta in fata monitorului si nici cum nu imi pot aminti prima carte citita….tin minte cand aveam vreo 4 ani ca imi citea bunica povestile fratilor grimm si basmele lui petre ispirescu, iar pe carte chiar m-am uitat ca mi-am scris numele – pe principiul copiilor mici care incep sa scrie si isi scrijelesc numele :D. undeva prin clasa a treia am fost indragostita de dumas.
pe de alta, parte, acum dupa o vreme constat cu durere in suflet ca daca mergi in oras si ii intrebi pe cei de la masa….mno, si care e ultima carte citita?? e pauza totala.
nici nu stiu ce e mai nasol.
NOU
nu am citit foarte multe carti, sa zici ca pot sa ma laud cum se lauda batranii din generatia mai veche, acum e greu de spus daca e mai bine sau mai rau, poate prostii erau mai educati atunci decat acum … nu stiu daca zic bine , aveti liber la contrazis
NOU
nu-i ca suntem batrani, e ca suntem intelectuali. necititi sunt si din generatiile noastre. pula mea, in sfarsit un post cu ce ma intereseaza.
NOU
Vad ca multi sunteti cu Legendele Olimpului. Pacatosi politeiști! Prima mea carte a fost Biblia!
NOU
pai de aia au tinerii numa ateisme homosexuale in cap acuma
NOU
si sexuri
NOU
Sunt prea ateu ca să citesc biblia :))
NOU
Asta cu cititul depinde si de zona, nu doar de generatie. La mine in Rm Valcea exista o cultura a cititului. Iar cititorii sunt foarte exigenti. Aveam vreo 18 ani si citeam Rosu si Negru pe o banca, in parc. Si in timp ce-l aprofundam pe Camil Petrescu ( joke ) , mi-a venit chef de una mica. Cobor usor mana, verific: tare! Ce sa fac, cum sa scap, cum s-o scot ? Cand ma uit vreo doua banci mai la dreapta, era ea. Una, n-o stiti voi. Si era vagaboanta. Stiam de la colegii mei, care o abordasera inainte. Stiam si ce face si cat costa, tot. Aveam bani suficienti la mine. Imi iau inima-n dinti si ma duc la ea, acoperindu-mi rusinea cu Rosu si Negru. De fapt mandretea, nu rusinea, dar am acoperit-o sa nu ma simta fata ca sunt incoltit si sa creasca tariful. Intru politicos in vorba si o apuca deontologia pe mandra ” Dar cati ani ai ? ” La care eu, mustind de increderea si aroganta specifica masculului ce plateste pentru sex ” Eh…tu cati ani imi dai ? ” . ” La cum arati vreo 20, dar la ce citesti , cel mult 15 “
NOU
voi aveti cultura cititului ilegal de carduri 😀
NOU
Am impresia ca tu nu esti cu toate pe acasa.
NOU
mi-am adus aminte ce am mai citit cand eram junior: “der raeuber hotzenplotz” de ottfried preussler. aparuse la editura kriterion si am primito cadou de ziua mea. da, la vremea aceea copiii cuminti de clasa intai primeau carti de citit cadou. cred ca am citito chiar inainte de vanatu lui karl may… stie careva daca exista si in traducere romana cartea asta? ca daca nu, ma pun sa o traduc eu, este senzatie pentru copii. titlul in romana, tradus 1:1 ar suna chiar mai bine decat in germana, cam asa: hotzul hotzenplotz…:-))
NOU
de preussler am citit una din cartile cu piticul hoerbe
NOU
(trecem peste povesti -alea nu-s carti)
Copiii capitanului Grant.
n-am priceput nimic din ea. N-am retinut decat pasajul in care vorbaretul Paganel cauta sa gaseasca aur intr-un tinut vestit pentru asa ceva. Era in vremea cand tocmai vazusem la TV Novi Sad “Contele de Monte Cristo” si ma hotarasem sa ma fac arheolog, ca asa spuneau la Teleenciclopedia, ca arheologii gasesc comori.
Mi-aduc aminte cum i-am dat unui coleg de clasa 10 lei pe o bucata mare de sacaz -credeam ca e aur si-mi inchipuiam ca in realitate face mult mai mult.
Am mai cumparat si niste bucati de lustra -credeam ca sunt diamante. Unu’ venise la scoala cu un nasture pe care era gravat chipul lui Decebal -pe asta l-am furat. Credeam ca e ban de argint- vazusem la ai mei niste arginti cu chipul regelui Carol pe ei. :))
Cred ca o sa recitesc copiii capitanului…
NOU
Basme populare de Petre Ispirescu!:) Asta a fost prima carte citita.
NOU
Alchimistul- Paulo Coelho
NOU
nu stiu care a fost prima… dar cea mai citita in primii 8-9 ani de viata a fost ” urechiusa zbarlita ” – povestea unui catel care in final moare calcat de o masina … mama, ce mai plangeam … in rest povesti nemuritoare, 1001 nopti, legendele olimpului etc
NOU
Eu am citit mult. Ce naiba sa faci inainte de 89 cind programul de tv era ca porcul?
NOU
Capra cu trei iezi, dabia terminasem gradinita, o citeam si de 3-4 ori pe zi la vremea aia 😀
In rest cam 40 de carti de la biblioteca, la unele citeam doar 10 pagini . . . si ultimele sunt cele obligatorii la liceu : Moara cu noroc, Harap Alb si multe alte neinteresante.
NOU
La Tiganci de Mircea Eliade – foarte misto nuvela
Si eu am citit Allen Carr – in sf nefumator ,ma rog sunt la jumatate 🙂 si am ajuns la concluzia ca n-ar trebui sa ma mai mint singur , chiar imi place sa fumez si mai ales in sesiune.
NOU
Mereu am iubit cititul. In clasa 1 am mers singura la biblioteca pt copii sa-mi fac abonament, pt ca maicamea tot amana de pe o zi pe alta. Am inceput sa devorez carti de toate felurile Cuore, Legendele Olimpului, Povesti nemuritoare, Povestiri istorice, Creanga, 1001 de nopti, Scarlet, Pe aripile vantului (tin minte si acum, eram in clasa a 6a si am imprumutat pe aripile vantului de la biblioteca si am citit primul volum intr-o zi), basme de tot felul etc. Si in ziua de azi ma recunosc bibliotecarele si isi amintesc mereu cat de mult citeam si cat de repede ma intorceam pt alte carti. Nu imi amintesc prima carte citita dar Cuore mi-a marcat copilaria, o carte deosebita cu intamplari care mi se pareau de vis pentru un copil si Cartea nuntii a lui Calinescu a avut o puternica impresie asupra mea pt ca a fost prima carte citita care trata tema iubirii si drama adultilor din viata cotidiana. Ai mei erau disperati, citeam si cand mancam si cand mergeam la toaleta si noaptea (cu o lanterna sub plapuma). Am citit de-a lungul timpului sute de carti si cred cu tarie ca asta m-a ajutat enorm in dezvoltarea mea, a vocabularului, a cunostintelor, a imaginatiei, a cursivitatii, a atentiei, a discursului. Datorez mult cartilor. Dar e adevarat ca internetul tampeste. Acum pierd vremea pe net si abia citesc 2, 3 carti pe luna. Si copiii care se formeaza acum stau pe net sau se uita la TV care mi se pare formator de tembeli.
Eu mi-am propus ca atunci cand o sa am copii sa le citesc de cand sunt mici si sa facem un obicei din a citi impreuna in fiecare seara. Mi-as dori mult ca si ei sa iubeasca cititul atat de mult cat l-am iubit eu.
NOU
Citind toate comentariile mi-am amintit multe carti care mi-au bucurat copilaria. Mai adaug cateva titluri care m-au impresionat mult si le-am regasit aici: Aventurile lui Nils Holgerson, citita de nenumarate ori, Colt alb, Fram ursul polar, Print si cersetor, Dumas toata colectia, Agatha Christie, Rodica Ojog Brasoveanu, Emil Garleanu, Ana Blandiana, Colt alb, Mizerabilii, Anderson si altii. Distractia mea favorita cand eram mica era sa ma joc de-a biblioteca cu maicamea. Aranjam cartile pe pat si ea trebuia sa vina sa le ”imprumute”. Parca vad toate cartile asezate ordonat pe pat, de toate marimile si culorile. Ce amintiri frumoase. Am citit toate lecturile obligatorii si majoritatea mi-am placut. Marin Preda este autorul meu preferat roman, Morometii mi se pare chintesenta vietii in Romania din perioada interbelica si postbelica. Dintre straini prefer rusii, cam tot ce am citit cu autori rusi mi-a placut. My all time favorite e Crima si pedeapsa.
Arhi, great post!!! Chiar iti multumesc pt sansa de a-mi aminti de cea mai frumoasa perioada a vietii mele, de lumea in care traiam, inconjurata de fantezie. Toate problemele pe care le-am avut in familie dupa revolutie erau lasate departe cand citeam. Cartile erau refugiul meu