Scris de Liviu

Am avut pana recent o angajata, mileniala de felul ei. Adica niciun zambet, nici un gest de colegialitate, un zombie social. Dar fata serioasa, la primul ei job, a invatat incet ce i se cerea. Insa un zombie social, da? Saluta stingher, nu interactiona cu nimeni, etc.

In firmele pe care le conduc, m-am straduit intotdeauna sa pastrez, cat se mai poate, traditia de a spune la multi ani colegilor. Eu insumi vin la fiecare aniversare cu un cadou, pup mana sau dau mana, in fine, ideea e ca un colectiv are nevoie si de chestia asta, sa zicem la multi ani unui coleg, unei colege.

La fiecare aniversare, restul colegilor pune cate o suma mica de bani si sarbatoritului i se cumpara un cadou, nimic special, ne strangem la o pizza si o bere, dam cadoul si ne vedem de treaba.
Inca o data, nu da nimeni sume imense de bani. ce vreau sa va spun e ca am incheiat din motive obiective contractul cu fata, platit tot la zi, nicio zbatere, multumim, succes pe mai departe.

Azi dimineata, fata suna la una dintre firme si intreaba:

“Buna! Cand imi pot recupera banii de la zilele de nastere?”

Frate, in viata mea nu am mai auzit de asa ceva. Este incredibil. Daca asta e societatea spre care ne indreptam, daca astia vor fi viitorul tarii, io ma excuz din el si ma retrag in 10-15 ani sa citesc si sa profit de ultimele momente de clasicism: alea in care zici la multi ani, sarbatori fericite, multumesc.

Vine o generatie de asociali, frustrati emotional de absenta parintilor, e ok, inteleg, dar mai bine ma rog sa apara robotii. Macar de la ei nu voi avea asteptari.
Trista lume il asteapta pe baiatul meu.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.