Am stat, de-a lungul anilor, în diverse case, cu chirie, prin românia, prin străinătățuri, pe la țară, am tot văzut varii sisteme de astea de igienă (btw, nu pot înțelege cum stau românii fără bideu, dar o să revin pe acest subiect altă dată) iar unul din lucrurile care m-au frapat a fost alegerea proprietarilor de a pune drept cabina dus o chițimie de aia de 1×1 în care eu, în cel mai definitiv mod, nu am loc, umerii mei sunt mai lați decât o chestie de aia.

Prima oară când m-am îndrăgostit de un duș a fost acum peste 10 ani, când am fost la un hotel din Bulgaria de 5 stele și aveau cabină de duș walk-in, dacă stau să mă gândesc, ca suprafață, cred că era mai mare decât unele din dormitoarele în care am stat în viață. Uriașă, cu pălărie de aia mare de apă venind din tavan, gresia ușor zgrunțuroasă, să nu aluneci, spațiu imens, pentru tot felul de activități de curățare și relaxare.

După aia mi-a plăcut la modul enorm, de mi-a luat gândul de la aia de la hotelul bulgăresc, cabina de la casa pe care am avut-o în Green City. Adevăr vă spun vouă și sfântul Pafnutie îmi este martor că neam de neamul meu nu a văzut, până atunci, o chestie de aia. 12234234 de duze de apă, vreo 30 de tipuri de robineți controlabili separat, voiai să fie mai fierbite pe spătică, dar mai rece pe față, sau invers, puteai, masaj, hidromasaj, avea o cadă transparentă cu alte zeci de duze cu care făcea presiune și chestii. Bine, probabil Greta ar fi făcut apoplexie la câtă apă consumai pentru un duș, dar știi cum e, la noi e apă.

De fapt, ce voiam să zic e că sunt un pic melancolic. Am văzut, în viață, tot felul de chestii minunate, iar acasă am o cabină de duș de sticlă, sau plexic, ce e ăla, care are, drept cea mai șmecheră chestie, faptul că poți schimba jetul de la capăt, mutând un buton…

cabina dus

Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->

Alte articole din arhiva de aur