Contul meu
Fiecare generație are genul ei de “șmecheri”, asortați coafurii și modei timpului lor. Îmi aduc aminte cu jenă de momentele când se purtau părul dat pe spate și un vărtej creț lăsat în față, pe frunte. Eventual dat cu gel. Sau cu apă cu zahăr, dacă nu aveai gel.
Totul asortat la o geacă “de colegiu”, eventual trasă direct pe piele, dacă nu, cu maiou cu găurele, să sublinieze musculatura. Bretele roșii la pantaloni și eram gata de mers la școală. Dar nu înainte de a-mi pune ghetele în picioare, fie iarnă, fie vară, Lorenzo Lamas, fie-ți numele binecuvântat, că m-ai făcut să îmi placă să port ghete bărbați, nu pantofiori cu ciucurași, maxim disponibili pe vremea aia.
Știți că v-am zis, gusturile muzicale definitive se formează până pe la 15 ani, tot ce vine după aceea este doar un cameleonism social. De asta ascult muzica anilor 80-90, its my life, you know?
Așa și cu ghetele. Vârful modei sociale din acea perioadă erau ghetele insulated (am văzut niște Timberland similare pe eMAG, e posibil să îmi scape mâna), cine avea așa ceva, dădea dovadă de maximă șmecherie și bun gust. Avea vărul meu pe vremea aia, mai mare cu 4 ani decât mine, modelul meu în toate cele, eram înnebunit după ele. Purtate larg, cu șireturile desfăcute și cu pantalonul băgat ușor în ele, doar în față, nu aveai cum să reziști la asemenea eleganță.
Sigur, între timp, anii și burta m-au făcut să port ghetele desfăcute oricum, pentru că e incomod să te legi la șireaturi când ții un pepenaș în brațe. Posibil să nu se mai poarte moda astfel, așa cum am descoperit, cu stupoare, că nu se mai poartă ciorapi de ăia invizibili la adidași și acum nu știu de care să îmi mai iau.
Dar, prieteni, ghetele alea…
Anyway, până una, alta, mă plimb tot cu vechile mele ghete.
NOU
M-am speriat ca faci giveaway