Unul din motivele pentru care mi-am făcut blog, acum 16 ani+, a fost pentru ca voiam sa fiu liber sa scriu public ce imi trece prin cap, sa educ oamenii in anumite privinte si, da, pentru justiție socială. Ca să am o platformă de unde să pot scrie, fara discriminare, impotriva tepelor, furturilor, prostituatelor, politicienilor, impotriva tuturor Ciolacilor, Ciucilor, Geonilor și toți cei care își bat joc de munca si viața oamenilor.

Sigur, eram și încă sunt naiv, altfel acum eram milionar, cumpărat de vreun partid sau de basescu, cum a fost panarama ăla de la blogary sau cum se numea oficina PD din guvernarea de tristă amintire.

Dar eu inca imi imaginez ca jurnalismul, media, in general, ar trebui sa fie in slujba oamenilor, sa lucreze, in cel mai direct mod, pentru ei, pentru cei ce le cumpărã si le citesc rândurile, nu pentru clickuri.

Uitați-vă la print screenul ăsta. O stire pe acest atât de curat biziday al lui Moise Guran. In afara de subiectul stirii, va atrage atentia ceva?

Nu? Au blurat mailul care e responsabil cu țepele alea. Înțelegeți? A fost ok să dea știrea senzationalista. Nu e ok să dai public mailul celui care face furturile alea, pentru ca, ma-ntelegi, e GDPR, plus, e evident că e nevinovat până la o hotărâre judecătorească definitivă și executorie.

Si, uite-așa, ne batem joc de cei pentru care, cică, muncim. Da-i dreaqu, bine că au dat click. De restul… ciunga.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.