Am fost și sunt un MARE fan Harry Potter. Știu filmele cred că pe de rost, am citit cărțile, în varianta tradusă de acel copil genial care știa engleză cât a uitat bunica, cea care a tradus toate numele din carte, de și acum avem Severus Plezneală fmm, și cea normală, și cea engleză, pentru comparație, am urmărit cu emoție cum au crescut copiii odată cu filmul, ultima scenă, cea în care ei sunt bătrâni cred că mi-a luat și o lacrimă.

Ce voiam să spun.
De ce actorii care sunt geniali cât sunt mici, se duc pe gârlă la maturitate? Toți actorii din HP nu reprezintă nimic și nu pentru că nu ar fi actori buni, în niciun caz. Dar toți au ales să facă filme intelectuale, fără cotă, fără succes de casă, filme cu suspine, zvârcoleli, dureri, violuri, berbeci umani. Harry o arde numai în porcării, poezie, charity, Hermione umblă să salveze gender equality, Ron joacă în filme indie, Draco e pe muzică și regizat tâmpenii și cam atât.

Înțeleg, au venit, brusc, foarte mulți bani și nu mai există nicio motivație pentru a face filme pentru public. Dar oare doar banii mână înainte un artist? E foarte posibil, dacă ne uităm la Macaulay Caulkin, care își trăiește viața la maximum, cu o mare durere în spate de Hollywood.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

39 comentarii Adaugă comentariu

  1. Da e simplu, au destui bani din franciza cât să-și permită să ia roluri care chiar le plac pentru următorii 20 de ani. Uită-te la vampirul sclipitor din Twilight, ultimele roluri chiar îl pun în valoare cu adevărat. La fel și cu Harry, Hermione și restul. They got “fuck you” money.

    • #2

      sunt o gramada de actori maturi pentru care banii lor sunt firmituri, rest de coșnița. si totusi joaca in continuare, se implica,nu fac doar figurație indie.

    • #3

      Vezi ca sclipiciosul este urmatorul Batman.

  2. Se nasc talente, mor sperante. Precum 90% din fotbalistii romani.

  3. #5

    I-a blestemat in ultimul episod Severus la Plezneala !

  4. #6

    Daniel Radcliffe a jucat chiar misto in The Jungle. Mie cel putin mi-a placut.

    • #7

      stai, ca de jucat nu joaca deloc prost sau ceva. ideea e ca refuza sa mai faca chestii pentru boxoffice, se retrag in pleznitori de astea indie, date direct pe dvd

    • #8

      Joacă în Miracle Workers, prea tare comedia aia, cu Steve Buscemi

  5. #9

    La varste mici joaca din talent, nu trebuie sa-si dea silinta prea mult si chiar daca ar face-o, nu s-ar vedea vreo diferenta. Asa castiga faima si milioanele. Apoi, ca adult, trebuie sa intre in pielea personajelor, sa se ingrase, sa slabeasca, sa faca sala, sa studieze diverse domenii conexe, arte martiale, eforturi considerabil mai mari. Si apare si concurenta, nu mai negociaza de pe pozitie de putere. Avem mai multe variante de James Bond decat de Harry Potter.
    E mai greu sa te motivezi ca adult, cand ai fost invatat de copil ca succesul vine usor.

    • #10

      da, un bun punct de vedere. munca mai multa vs aleg arta, ca e mai simpla

    • #11

      Tu presupui ca filmele de arta ar fi asa… niste chestii in care eventual ai putea juca si tu… Alea adevarate, de holywood presupun munca si talent – nu kkturi din astea. Ca ingrasatul si slabitul dupa un rol sau altul da masura talentului… Mda

    • #12

      Ingrasatul sau slabitul pentru un rol sau altul nu arata nivelul de talent, dar implica un efort fizic considerabil. Poti sa fii talentat, dar sa nu fi dispus sa depui foarte mult efort fizic.
      Cred ca asta a vrut sa spuna Bebito85.

  6. #13

    Cred ca tine de un etos al actoriei aici.
    Fiecare actor & actrita de succes isi cladeste un meta…fizic, adica un sortiment pe care numai ei il stapanesc in generatia lor (cat timp sunt activi).

    Cazul filmelor Harry Potter nu-s o exceptie: Radcliffe, Watson & Grint vor ramane amintiti ca Harry, Hermione si Ron. Asa a fost sa fie. Cat timp, nu se stie.
    Asa cum Kit Harrington va ramane Jon Snow, asa cum Daniel Craig va ramane iteratia 2000-prezent James Bond, asa cum Rowan Atkinson va ramane Mr Bean samd.
    Odata ce si-au cladit ‘metafizicul’ ce le-a asigurat succesul primordial, este foarte greu sa incepi un alt metafizic imediat ce ai terminat cu primul, poate chiar deloc daca nu se poate sa te transformi din actor cu metafizic pe etos in patos.

    Alti artisti din actorie nu apartin etosului si-si cladesc un metafizic pe patos (unii-s de sacrificiu, unii de comedie, altii de criminali, altii de figuri de autoritate, unii de actiune & explozii etc DAR fara sa aiba o amprenta de etos, pur si simplu actori tari de inchiriat pentru un rol generalizat pentru care sunt emblematici).

    Si cred ca Radcliffe face o greseala ca nu se baga in seriale pentru un deceniu, pana asocierea de Harry Potter devine o amintire a copilariei & el se disipeaza de rol incat sa-si infiinteze un alt etos metafizic (daca asta vrea, daca nu…). Pe urma, sa iasa din seriale & sa se intoarca in filme mari, dupa ce-si mai pierde fata de copilul ala care stia sa faca hocus-pocus.

    De-asta consider ca si Macaulay Caulkin a gresit cu asta.

  7. #16

    Explicatia sta tot in marketing.
    E un fel de Catch 22 la hollywood: Nimeni nu da doi bani pe actorii de “20 si ceva”

    Pentru ca lumea e impatita egal intre Humbert-Humbert si Lolita. Intre Oedip si Electra. Filmele sunt oleaca mai apropiate de fetisurile ascunse decat ne place noua sa credem.

    Intre admiratia noastra recunoscuta pentru tinerii precoci si adultii care infrunta varsta, restul e vag irelevant, prentru ca e natural. De-aia toti masculii feroce sunt binisor trecuti de 30 de ani si tinerele nimfe abia daca ating timid 20.

    Restul sunt lucruri normale, si deci nu impresioneaza pe nimeni. De-aia Hollywood-ul uraste orice e intre 20 si 35.

    E nomal sa de f*ti imprastiat la 22. Sa-ti pui probleme existentiale la 23. Ala e teritoriu comediei mainstream. E normal sa-ti fie frica de casatorie la 29, ca de-aia ai Hangover si “Petrecerea Burlacilor” (feel old yet? apropo).
    Nu e normal sa vrei sa omori la 12 ani ca Mathilda, sau sa te lupti cu varsta la 40 ca Bond in Skyfall.
    Momentan astia mici din Harry Potter sunt in perioada aia naspa intre 20 si 35. Desi toti au potential.
    Mi-au placut The Woman in black si Into the White, chiar si Against The Sun, The Perks of being a Wallflower e misto. Doar ca n-or sa fie niciodata mainstream.
    Pentru ca la ce m-as preocupa cu zbaterile unei fete care arata ca Emma Watson daca nu are 14 ani ca tipa aia misto pe care-o placeai intr-a 7-a si nu-ti taie respiaratia la “Balul de Craciun” ca atunci cand esti mic, prost si-ti transpira abundent palmele la tango?
    Sunt multe fete cu aceleasi zbateri in “Drunken Lords” doar ca au sanii mai mari si sunt oleaca mai tangibile.

    In acelasi fel, absolut toate femeile viseaza la barbatii “macho”, care au increderea si forta unui mascul trecut prin multe incercari.
    Era bancul ala prost cu “barbatul trebuie sa aiba argint la tample, aur in buzunar, si otel in pantaloni”… Eh, cam asta e secretul succesului.
    Ca si ele sunt influentate de propriile fetisuri. De-aia n-ai sa vezi actori jucand eroi de actiune sub 30… si ceva. Si daca sunt, au intotdeauna o latura cumva comica, parca nu se iau tocmai in serios (Ca Spiderman asta nou)

    Pentru ca in memoria aia afectiva, barbatul are increderea aia de “pater familias” care lupta pentru principii, pe care-i mai greu s-o capeti in camin in regie intre un bong si-o tura pe sub plapuma. La fel cum femeia e fix in acelasi timp fecioara si amanta perfecta, cum scria Mos Eliade in Maitreyi, de parca asta s-ar invata la fara-frecventa.

    De-aia tot internetul il cupleaza pe Henry Cavill ( Witcher, 36?) cu Freya Allan ( Ciri, 18?). Pentru ca asa functioneza fanteziile din ambele sensuri. Si ar vrea lucrurile sa se intample conform ordinii din capul lor.

    Si pana nu trec onor actorii de 30-si-ceva-ul ala…mai greu cu succesul.

    • #17

      “E nomal sa de f*ti imprastiat la 22”
      Eu stiam ca te pisi imprastiat dupa ce f*ti. Si nu numai la 22 de ani 😀

  8. #18

    Decat sa joace ca de niro in socrii de cosmar….

    • #19

      Care e faza? A fost ok seria aceea de filme. Si vrei ca De Niro sa joace numai in filme cu mafioti sicilieni?

    • #20

      eu nu vreau nimic. era un exemplu invers decat cel din articol.
      asa pot sa ii zic si eu lui Cetin “si ce vrei sa joace doar roluri de vrajtori minori?”

  9. #21

    Cresc și ei odată cu generația care-i adora, asa generație asa actori.

  10. #22

    Unpopular opinion: emma Watson can’t act!
    Asa cum Bruce Willis era un simpatic în anii 80-90, iar ulterior are o singura grimasa și un batz înfipt în, ma scuzați, coor, indiferent de circumstanțe, asa și fatuca asta, era simpatica în copilărie /adolescenta, dar la maturitate e super scremuta și forțată.
    Am văzut la un moment dat “The circle” cu fatuca asta și imediat după “Ioana d’arc” cu Milla jovovich, si făceam comparație intre ele, Milla, fost model, nu e actriță per se, dar chiar a JUCAT în filmul ala, și nu cred ca era chiar un rol ușor interpretand-o pe aia cum aluneca ușor pe panta nebuniei și delirului mistic, pe când emma noastră praf și pulbere intr-un rol relativ ușurel.

    • #23

      Milla Jovovich are mai multa experienta in filmele de box office, vezi seria Resident Evil, Ultraviolet si inca cateva. Si sa nu uitam favoritul meu: The Fifth Element.

    • The Circle e un film prost de la primul minut, pana la ultimul. Toata actiunea e scrisa slab, Watson nu stapaneste accentul american, Boyega e degeaba, iar Hanks lucreaza cu materialul clientului, dar nu poate face minuni.

      In schimb, Watson a jucat ok in Beauty and the Beast. Poate apuc sa vad si Little Women.

  11. #25

    O fi vorba de iesi din sintagma : “asta a facut filme usoare, cu vrajitori, magie, etc – asa a ajuns faimos, acestea il reprezinta”. Poate de asta se baga apoi in proiecte indie sau cu pretentii.

    E greu sa iesi dintr-un rol in care te cunoaste intreaga planeta… dar am vazut recent “Uncut Gems” si a reusit Sandler sa evadeze din rolul cretinelului glumet si vesnic amuzat. Nu i-a luat decat vreo 30 de ani…

    • #26

      Adam Sandler este imaginea clasica a comediantului trist si deprimat in viata reala. Mereu ma socheaza cat de freaking trist este in toate interviurile…

  12. #27

    Cum s-a zis mai sus, e foarte greu de scapat de eticheta asta. Larry Hagman era un actor genial si totusi dupa “Dallas” nu a mai jucat decat in… “Dallas; J.R. returns” sau ceva de genul asta. Si nu ca n-ar fi vrut, a declarat in interviuri ca s-a lovit mereu de “look, here’s J.R. Ewing!”.
    Rolurile astea emblematice sunt teribil de greu de depasit si actori mai mari decat cei din “Harry Potter” n-au reusit s-o faca. Sau daca au incercat, n-au fost convingatori si au abandonat inainte sa pice in penibil.

    • #28

      Larry “J.R.” Hagman a scapat relativ usor. Eu l-am vazut pe Ed O’Neill (of Al Bundy fame) in rol tragic de veteran din Vietnam, invalid, care facuse o fixatie pentru o vedeta de nu stiu ce si care contempla sinuciderea prin detonare de bomba care ar fi ucis tot cartierul. Si trebuia oprit cu orice pret. Bai, deci ma stricam de ras la filmul ala, cand aparea cu moaca aia simpatica si ameninta ca se detoneaza.
      Atunci am inteles drama lui Dem Radulescu, care voia si el cate un rol serios si regizorii il refuzau, spunandu-i “Maestre, cand o sa apari dumneata pe scena, lumea o sa fie pe jos de ras si imi strici toata piesa”

    • #29

      Problema e sa se schimbe generatia intre experiente.

      Uite. Katey Segal e absolut fantastica in rolul Gemmei in “Sons of Anarchy”. Da, ok, ai un moment de “haha, uite-o pe Peggy Bundy” mai ales ca e uneori si roscata.

      Dar dureaza 5 secunde si se te fereasca mniezo de Gemma, ca o joaca doamna de dai urechile pe spate instant.

      Pe de alta parte Cristina Ricci, care-i o actrita absolut fantastica spunea c-o sa ramana copil vedeta pana la menopauza. Si ea a trecut prin portia ei de Buffalo 66 si o duce bine.

      Chiar si mrs. Portman, inchina-m-as la Iq-ul ei de 150 a sarit de la Amidala la tipa din Closer fara vreo extrasistola si acum e din nou mainstream si ok.

      Realizez c-am vorbit numai de femei dar au fost multi barbati care-au sarit parleazul.

      Richard Dean Anderson Nu-i chiar de Oscar, dar e si O’Neil si McGyver la fel de mult.

      DiCaprio e campion, dar si la el a durat ceva sa treaca de la vis umed de prepubera la actor de roluri convingatoare, cu toate ca a inceput cu This Boy’s World, care-i de-o maturitate incredibila. A incaltat niste roluri penibile si acum e bine-mersi.

      Cea mai misto transformare mi se pare a lui Alan Alda, care dupa un deceniu de transformare a luat personajul Hawkeye si l-a facut sa joace alte roluri. Alan jucandu-l pe Pierce Jucand rolurile. I-a iesit fantastic.

      L-am revazut pe Pattinson in “Lost city of Z”…binisor. Abia a scapat si el de blestemul 30 si ceva.
      Chiar si amaratul de Anakin promite. Abia ce implineste 40:))

  13. #30

    Probabil au ajuns la varsta aia dubioasa la care nu mai excita pedofilii de la Hollywood si trebuie sa concureze cu marea masa de fomisti. Emma Watson mai are inca o mare sansa, daca nu arata buletinul.
    Or vrea sa faca ei si firme de arta, dar mi-e greu sa cred ca n-ar vrea cateva milioane sa se scalambaie imbracati in superman.
    Dar cand stai la coada la fortele de munca, pentru filmul ala mare, si intra intai copilul lu cutare, apoi amantele lu Weinstein, apoi persoanele de etnie sanatoasa, apoi baietii care au strans bani pentru cauzele nobile, e mai greu sa prinzi loc.

  14. #31

    Cred ca e si o chestie psihica. Jucand de mici in HP, practic o parte din personalitatea lor s-a dezvoltat pe platou jucand un rol.
    Dupa aia cand ii iei si ii pun in alte roluri pur si simplu nu se regasesc.

    Cum era si cu Ed O’Neill (Al Bundy), l-am vazut intr-un film politist, parca era Bundy care juca nu Ed.
    Asa si cu Emma, o vedeti in alte roluri dar atat pentru voi cat si pentru ea insasi va ramane o jumatate Hermione.

    • #32

      Dragnet, remake dupa celebrul serial politist din anii ’50, prototipul serialelor de “police procedural” cu Ed O’Neill in rolul principal..si tu te gandeai ca il asteapta Peggy acasa. De aia nu a avut succes.

  15. #33

    Mai e o problema cu actorii copii: aspectul fizic. Multi copii dragalasi sau simpatici devin adulti normali sau chiar urati. Daca aveti stomac, cautati poze cu Haley Joel Osment (“I see dead people”) sau cu Edward Furlong (“Hasta la Vista, baby!) sa vedeti cum arata la maturitate.

    • #34

      Edward Furlong e distrus de droguri, nu cred ca ar fi ajuns sa arate asa de groaznic in conditii normale… Pacat de el, cred ca avea potential 🙁

  16. #35

    Eu prefer sa-i vad facand ceva ce le place. Ba chiar fara scandaluri prea mari, gen LiLo, Paris, Miley si alti breji din diverse generatii. Ce, astia n-aveau deja destui bani? Dar au ales sa puna facutul panaramei si alte maimutareli pentru si mai multi bani pe primul loc.
    Daca o fi sa mai atinga vreodata un al doilea succes exceptional cu un produs care le e drag, atunci bravo lor; nici nu mi s-ar parea ok sa alerge special dupa el fara sa clipeasca.

  17. #36

    Emma a jucat si in Beauty and the Beast ce a avut succes in box office, acum in Little Women.

  18. #37

    Fenomenul nu începe și nici nu se termină cu grupul din HP. Shirley Temple, Judy Garland (apropo, Judy e un film foarte bun și foarte trist), Mickey Rooney, etc au fost în aceeași temă.

    Cu Hollywood-ul e mai simplu de explicat: abuzurile de tot felul la care au fost expuși acești copii, plus banii sub formă de munți pe care i-au primit, i-au îndepărtat in mod natural de mainstream.

    Băi, dar Veronica, Pistruiatul?…

  19. #39

    Singura exceptie notabilă: Christian Bale