Vali spune bine și extrem de corect. Oamenii vor să fie promovați, pentru că vezi tu, munca mea e importantă și am făcut o chestie foarte tare. Da, dar mie nu mi-ai dat în viața ta un link. A, păi da, nu am considerat important.
Să vezi fază, nici pentru noi munca ta nu e importantă.
Și aici nu e vorba doar de de proiecte jurnalistice, în general, pișcotarii din redacții ne consideră sub demnitatea lor. Dar bloguri, mâna aia de oameni care a mai rămas să scrie, nici unul nu consideră normal să dea linkuri către noi. Pentru că suntem mai mari, pentru că nu avem nevoie, pentru că avem verbul la noi și spunem lucrurilor pe nume, nu ne interesează să menajăm pe cineva pentru că cine știe, poate pică ceva, cândva.
Dar când primesc link, e sărbătoare, se laudă cu el, vai, ne-ai cvadruplat traficul. Și atât. Reluăm, la fel, imperturbabili. Pentru că e datoria noastră să îi creștem pe toți. Față de noi nimeni nu are nicio datorie.
Scârț.
NOU
“N-ai fost acolo!”
NOU
Reciprocitate ii zice.
NOU
Se numeste invidie.
NOU
Bah, voi inca nu stiti ca bloggingul a murit? :))
NOU
Dar iti ofera expunere. Sa te duci sa iti platesti ratele la banca cu expunere, sa faci piata cu expunere, sa iti iei cauciucuri noi cu expunere. E buna.