Salut, o doare burta. Maine speram sa plecam acasa, peste 3 zile ne intoarcem pentru al doilea ciclu de Chimioterapie High Dose.
Asta ce se termina acum a fost cea mai intensa experienta prin care am trecut vreodata, atat noi cat si Jessy. E o nebunie prin care nu ar trebui sa treaca nimeni. I-au bagat sonda prin nas (obligatoriu in cazurile astea), de la care nu mai poate vorbi corect sau manca, are dureri insuportabile de stomac, i-au aparut iritatii pe piele si face diaree mereu de zici ca e pamant, a avut febra 41,8 trei zile . Si cu toate astea doctorii sunt uimiti de “cat de bine face”.
Cica a dus totul super.
Nici nu pot sa incep sa ma gandesc daca Jessy e bine cum sunt cei care nu sunt bine. Acuma e prima data jos din pat dupa aproape 3 saptamani. Dar o doare burta de la medicamente si gatul de la sonda.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.