Aprilie 86. Stăteam la coadă la Piața Amzei, la măcelărie. Eu, frații mei, de 4 și 5 ani și mama. Venea paștele și voiam niște carne. Sau oase. Sau ceva de origine animală, să putem simți gust de carne. Am stat la coadă vreo 36 de ore. trebuia să fim acolo toți, inclusiv copiii, să putem lua rație pentru fiecare. La fiecare câteva ore, tovarășul gestionar nota prezența la coadă, nominal. Dacă am fi lipsit măcar unul, adio porție de zgârciuri și urme de carne.

Tot aprilie, dar prin 88. sau 89. Ceva de genul. Coadă la ouă, în spatele complexului bobocica. Maxim 2 cartoane de ouă de om. Eu și cu o colegă de clasă, stând la o coadă de minim 200 de persoane. Vin ouăle, înghesuială, bătaie, oamenii se calcă în picioare ca animalele. Eu reușesc să ies cu ouăle întregi, în pofida mâzgii clefăitoare de pe jos. Colega mea cade și își sparge ambele cartoane cu ouă. Îi dau un carton și spun acasă că mi s-a spart unul. Eh, bătăile copilăriei.

August 2012. În hypermarketul Real Vitan se vinde apă plată cu porția. Maxim 30 sticle de bon. Dacă ai mai multe sticle, trebuie să stai la coadă la altă casă de marcat, dar să nu spui că ai mai luat, se supără șefa. Paznicul, o cioară, vine și îmi numără sticlele și mă ia la rost. Eu nu știu că se dau câte 30 de sticle? De ce am luat mai multe? Am mare noroc că e în toane bune și nu mă trimite cu ele înapot. Îmi revin amintirile, las căruțul și mă îndrept spre el, dornic să îi remodelez fața.

Frumos.
Oare de ce se dă la real apă raționalizată? Am mai cumpărat ieri din altă parte și nu am avut nici o problemă.

Pentru cine e curios de ce am cumpărat o tonă de apă, de mâine nu mai am permis, a expirat dovada, iar o lună voi fi pedestraș. Sau cel mult bicicclist.

Foto